INFORMATII GENERALE TG JIU

ASEZAREA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI TG JIU

Municipiul Tg Jiu se află situat în partea de nord a Olteniei, la sud de munţii Parângului şi Vâlcanului, în depresiunea Targu-Jiu - Câmpu Mare sau depresiunea Olteană, acolo unde se intersectează drumul naţional 67 Râmnicu Vâlcea - Drobeta Turnu Severin cu drumul naţional 66 Petroşani - Craiova, la o distanţă de 300 km faţă de Bucureşti şi 500 km faţă de Marea Neagră.

Pe glob se află la intersecţia paralelei 45°02" latitudine nordică cu meridianul 23°17" longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre ecuator şi polul nord, în plină zonă temperată, pe aceeaşi latitudine cu oraşele Torino (Italia), Bordeaux (Franţa), Mineapolis (S.U.A.) şi delta Volgăi (Rusia).

Teritoriul municipiului are o suprafaţă de 9333 ha şi este aşezat de o parte şi de alta a Jiului, partea stângă fiind majoritară. Distanţa de la ieşirea din defileu şi până în centrul oraşului este de circa 20 km.

Se învecinează la nord cu oraşul Bumbeşti-Jiu, comunele Turcineşti şi Stăneşti, la sud cu comuna Drăguţeşti, la sud-est cu comuna Dăneşti, la est cu comunele Bălăneşti şi Scoarţa, iar la vest cu comunele Băleşti şi Leleşti.

După ce iese dintre munţi, Jiul străbate o vale largă pe care a lăsat în urma sa de-a lungul timpului, după retragere de la estul spre vestul oraşului Târgu-Jiu, trei terase: terasa superioară Cocârlăul sau Poiana Narciselor (altitudine 240 m); terasa medie (altitudine 220 m) aflată pe locul unde era lagărul internaţilor politici pe timpul celui de al doilea război mondial; şi terasa inferioară ce constituie partea majoritară a teritoriului oraşului (altitudine 210 m) în zona Primăriei.

Cea mai mare altitudine de pe teritoriul oraşului este de 326 m, ea se află pe dealul Târgului, iar punctul zero al teritoriului este considerat în faţa Muzeului Alexandru Ştefulescu (fost sediul Prefecturii Gorj) din strada Geneva (fostă Griviţa), semnalat printr-o mică tăbliţă metalică de culoare galben-auriu, încastrată în trotuar, la intrarea în local.

Teritoriul administrativ al municipiului în suprafaţă de 9333 ha are în componenţa sa intravilanul în suprafaţă de 6627 ha şi extravilanul în suprafaţă de 2706 ha .

La rândul său extravilanul în suprafaţă de 2706 ha este compus din:

a. Municipiul Tg Jiu (oraşul propriu zis) 2217,58 ha

b. Localităţile componente:

Municipiul Tg Jiu pe scara istoriei

- Bârseşti - la circa 1 km faţă de oraş

- Drăgoieni - în continuarea oraşului

- lezureni - la 0,5 lan de oraş

- Poiata - la circa 6 km distanţă

- Preajba Mare - la 3,5 km

- Romaneşti - în continuarea oraşului

- Slobozia - în continuarea oraşului

- Ursati - la circa 5 km

106,90 ha 67,30 ha 56,53 ha 21,10 ha 85,22 ha 39,56 ha 60,92 ha 50,90 ha

Suprafaţa neagricolă a municipiului este de 3362 ha din care: păduri -1.379 ha; ape - 130 ha; dramuri şi căi ferate 369 ha; curţi şi clădiri - 1346 ha, neproductiv - 138 ha. Iar suprafaţa agricolă este de 5973 ha, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Statistică Gorj din care: 3881 ha teren arabil, 37 ha vii, 759 ha livezi, 824 ha păşuni, 472 ha fâneţe⁶.

Din punct de vedere geotehnic, teritoriul Municipiului Tg Jiu ocupă central de la nord la sud, zona joasă şi lunca aluvională a râului Jiu. Formaţiunile geografice care alcătuiesc relieful deluros al zonei din perimetrul oraşului, sunt de natură pelitică, argilo-marnoasă şi apariţia pliocenului de la exteriorul Carpaţilor. Depozitele pliocenului superior de terasă se întâlnesc în zonele de planton din estul municipiului şi dinspre Amaradia.

Conform studiului geotehnic proiect 20/995 elaborat de Institutul de Proiectare Gorj S.A., parametrii geotehnici ce stau la baza calculului de dimensionare a fundaţiilor, în funcţie de categoria de pământuri care alcătuiesc stratul de fundare sunt:

a. Pentru stratul argilos-prăfos din zona de luncă alivionară care se dezvoltă până la adâncimea de 1,20 - 1,80 m şi chiar 2 m în unele zone:

- adâncimea minimă de fundare recomandată trebuie să depăşească în toate cazurile adâncimea de îngheţ din zonă 0,80 m; presiunea convenţională de calcul a terenului este de 220 - 250 K P a.

b. Pentru stratul din baza cu pietrişuri în matrice nisipoasă:

- adâncimea minimă de fundare este de 1,20 - 1,60 m de la suprafaţa terenului natural;

- presiunea convenţională de calcul a stratului de pietriş este de:

- 300 K F a în cazul unui strat de pietriş în amestec cu argilă, frecvent întâlnit în zona de trecere de la depozitele de luncă la cele de terasă grosieră pluvionară cu pietrişuri şi

- 300 K P a pentru stratul cu pietriş în matrice nisipoasă.

c. Pentru stratul argilo-mamos din baza pietrişurilor şi zona de deal, unde consistenţa pământurilor diferă atât pe verticală cât şi pe laterală, de la o zonă la alta, presiunea convenţională de calcul a terenului de fundare seîncadrează între limitele de 250 - 300 K P a,

Din cele peste 40 de foraje executate pe teritoriul administrativ al municipiului până în 1995, au fost intersectate următoarele straturi de teren: umplutură eterogenă; pietriş cu nisip; argilă; argilă nisipoasă; argilă prăfoasă; praf nisipos-argilos, argilă mânioasă''.