Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena este situată în str. Victoriei, vizavi de magazinul Parâng. A fost precedată de alte două biserici care au fost demolate, despre care vom face descriere mai jos.

La actuala biserică, din zid, s-a pus temelia la 3 iulie 1867 şi s-a terminat în anul 1875, fiind dată cultului la 5 decembrie 1875.

Arhitectul care a întocmit planul a fost probabil un localnic. Pictura este în stil apusean şi a fost executată de pictorul Mişu Popp.

Ctitorii principali au fost: Ştefan Frumuşanu, Constantin Săvoiu, Z. Părăianu şi soţia lui Sevastiţa, iar ca sârguitori au fost: preotul Constantin Ştefulescu care a iniţiat lucrarea, Ghiţă Braşoveanu şi Grigore Bruciu. Pe peretele dinspre vest se află tabloul ctitorului principal Constantin Săvoiu, iar pe pereţii din tindă, la sud şi la nord, se află portretele ctitorilor Ştefan Frumuşanu şi soţiei sale."

îm anul 1914 s-a adăugat porticul, iar în anul 1929 s-a reacoperit turla şi s-a mărit straşina. Lucrări de reparaţii şi întreţineri s-au mai făcut şi în anii 1942-1943, 1950, 1965 şi în 2002. Preoţi la această biserică au fost: Constantin Ştefulescu 1876, Pantelimon Popescu 1876 - 1922, Victor Dobrescu 1915 - 1967, Gh. Gâţă profesor 1924-1941, Gh. Daliescu 1941-1967, Trofm Suruceanu 1945-1962 şi IoanBoştină 1960-1967.

In continuare voi face o succintă prezentare a bisericilor ce au existat înaintea celei de astăzi.

Prima biserică s-a construit din lemn înainte de 1722, în apropiere de cea actuală, dar la vest de str. Victoriei, pe unde se află cinematograful Victoria, pe un teren mlăştinos. în jurul bisericii se afla şi comitirul. Pe la anul 1772 a slujit aici preotul, zis popa Gheorghe, iar pe la 1790 Ianache Moangă. Din actul de danie al preotului Patru Botorogu rezultă că atunci biserica a avut ca hram Sfântul Marele Ioan Proorocul, înainte de Mergătoru şi anterior pe Marii Voievozi Mihail şi Gavril.

în 1810 s-a pus temelia unei noi biserici, din zid, de către stalnicul Constantin Bâlteanu, fost ispravnic al judeţului în vremea lui Tudor Vladimirescu. Era o biserică scundă, neîncăpătoare, cu ferestre mici şi din cauza bălţilor ce se formau aici ameninţa cu prăbuşirea şi de aceea a fost demolată şi construită peste stradă, cea de astăzi. Pe locul bisericii demolate, chiar la intersecţia str. Victoria cu str. Şiret a rămas o mică capelă, semn că aici a fost o biserică. Această capelă a dăinuit până după 1944 când a fost demolată de reprezentanţii comunişti. După înfiinţarea în 1870 a cimitirului Ortodox al oraşului, cimitirul de pe lângă fosta biserică s-a desfiinţat şi pe locul său a luat fiinţă Piaţa Mică agroalimentară a oraşului, care a existat până la realizarea clădirilor ce se află azi în zonă - complexul meşteşugăresc, cinematograful şi case. Cu ocazia realizării fundaţiei cinematografului Victoria, prin 1961, am fost martor ocular la scoaterea osemintelor umane ale mai multor morminte din fostul cimitir, care au fost trimise la cimitirul oraşului, pentru reînhumare.

Precizez că bisericii de la 1870 i se mai zicea Biserica Bâroi de la o familie donatoare din neamul unui moş ce se numea Bâră.

Biserica figurează pe lista monumentelor istorice.