Biserica Sfantul Nicolae

Se află între strada 11 Iunie 1848 şi str. Vasile Alecsandri. A fost construită din zid pe locul alteia mal vechi din lemn, ce a fost arsă pe la 1800 - 1803 de către turcii - Pasvangiî.

Construcţia bisericii actuale a început pe la 1810 şi s-a terminat în 1813. Poartă hramul Sfântul Nicolae, după cel al vechii biserici, la care s-a adăugat Sfântul Andrei, după numele ctitorului principal.

Biserica este în formă de navă, arhitectura înfăţişează stilul bizantin prin ornamentaţie, bolţi, coloane, brâie şi turla hexagonală.

Pictura este opera diaconului Mihai Zugravu, ajutat de Constantin Zugravul. Sfinţii, fecioarele, sibilele, filozofii, patriarhii, fabuliştii şi eroii, sunt prezentaţi în menţinerea dreaptă şi cu chipurile slabe exprimând seninătatea cerească, resemnarea la lucrurile pământeşti şi năzuinţa de a desbara sufletul de lanţul patimilor trupeşti. Portretele ctitorilor au aceiaşi expresie.

După cum se vede din pisania care este deasupra uşii, ctitorii bisericii sunt: protopopul Andrei Skeofîlaxs (Schevofilax), soţia lui Stanca, slugereasa Crăsnăreasa şi fii ei, logofătul Răducan şi alţii.

Biserica a suportat două curăţiri, una în 1927 de către pictorul Iosif Keber, iar alta în anul 1961 de către pictorul Arutin Avachian, director restaurator de monumente istorice din Bucureşti.

In prezent starea exterioară a picturii reclamă refacerea ei. Nu se ştie dacă aici a existat şi cimitir, dar cu ocazia săpăturilor pentru lărgirea străzii Vasile Alecsandri, am fost martor ocular la găsirea osemintelor unui mormânt care se presupune că a aparţinut unui preot, deoarece s-u găsit resturi de straie preoţeşti cu fir auriu, bine conservate, ce se presupune a avea o vechime de circa 150 de ani.

Biserica figurează pe lista monumentelor istorice.