PDF Imprimare Email

Cultura 

  Activitatea culturală, în forma organizată se desfăşoară în cadrul Casei de Cultură a oraşului care are în componenţă şi două cămine culturale în satele Bumbeşti şi Curtişoara  precum şi prin Clubul Sindicatelor U.M.Sadu.

  Locuitorii beneficiază de serviciile a doua biblioteci: Biblioteca orăşenească care funcţionează în clădirea Primăriei şi Biblioteca Sindicatelor care funcţionează în cadrul Clubului Sindicatelor.

  În perioada actuală procesul de învăţământ se desfăşoară prin:

-Liceul industrial Sadu-înfiinţat în 1965,

-Şcoala generală Curtişoara- înfiinţată în 1844 de către preotul Hristea Băloi

-Şcoala generală Bumbeşti înfiinţată în 1866(nefunctionala)

-Şcoala generală Pleşa-înfiinţată în 1949 de Mărculescu Nicolae(nefunctionala)

-Şcoala generală Tetila infiintata in 1843 de preotul Popescu C-tin

-Şcoala generală Lăzăreşti-înfiinţată în 1949

-Centrul de pregatire jandarmi înfiinţată în 1995.

 

              Activitatea sportivă în cadrul oraşului se desfăşoară prin Clubul sportiv al elevilor şi Clubul Sportiv „PARANGUL” SADU.

  Rezultate deosebite s-au obţinut la disciplinele :box, fotbal, şah.

 

 Turism

 

         Este frumos oraşul Bumbeşti-Jiu, dar mai frumos şi mai frumos este plaiul Bumbeştiului.

         Activitatea de turism a oraşului Bumbeşti-Jiu s-a dezvoltat în strânsă legătură cu potenţialul turistic pe care îl oferă regiunea .Se poate vorbi de un turism local cu o mare amploare, datorată mai ales frumuseţii peisajului.

După mai bine de o oră de mers printre stânci, salcâmi şi fagi, în faţa călătorului apar poienile cu fâneţe, grădinile împrejmuite cu stinghii din lemn şi, ici-colo, turmele de oi ale ciobanilor. În mai  toate grădinile bumbeştenii şi-au construit adăposturi,  conace, cum le spun. Urcuşul s-a terminat. În dreapta, lângă drum se zăreşte Fântâna şi Crucea lui Păicum. Prilej de popas şi o cană cu apă rece ca gheaţa, timp în care ochii străbat împrejurimile. La orizont se zăreşte Târgu-Jiul, se văd coşurile termocentralei de la Rogojelu. Lângă fântână, crucea lui Hristos răstignit poartă încă, încrustat, următorul text conceput chiar de ctitor:”Aici mi-am petrecut copilăria, aici mi-am trăit tinereţea, aici mi-am găsit bătrâneţea. Dănăiaţă zis Păicum”. Mai departe, pornind în stânga, pe Drumul Neamţului şi urcând puţin prin poiana cu iarbă mătăsoasă se ajunge pe culmea de la “Cioara”. Priveliştile magnifice îndeamnă călătorul la popas. Se zăreşte, în faţă, toată partea sudică a Parângului în întreaga sa splendoare. Cărarea coboară în Drumul Plaiului din care se vede “Cuca Ciorii”, sub care se disting încă şase-şapte conace, majoritatea locuite. Aici, la Cioara se poate vedea cel mai frumos răsărit de soare înainte de a trece  de Conacul lui Tomescu şi de a avea în fată conacele fraţilor Lascu.

  Drumul se continuă prin pădurea de fag, trece de locul numit Runcu, iar mai departe străbate poiana de la poalele codrului. Un nou izvor cu apă rece şi desigur un scurt popas la Fântâna Rudarilor. În dreapta , peste Luncile Sadului se vede Muntele Muncel cu vârful lui golaş ce se pierde în înălţimile Parângului. În stânga  se zăreşte Creasta Vâlcanului, cu vârful Straja. Cărarea coboară prin pădure, nu mult timp, căci se ajunge degrabă la lumină, la punctul “La Comandă”. Iar conace locuite de oameni primitori şi dornici de a intra în vorbă cu trecătorii. În dreapta o groapă mare, locul unde , în timpul primului război mondial nemţii îşi instalaseră un centru de comandă, de unde şi numele locului. De acolo în dreapta se întinde conacul lui Lianu Fotescu, unde în fapt de seară se aude clipocind apa de la Alun.

  În stânga se vede conacul lui Vărzoiu, iar mai apoi alte câteva. Aici se termină plaiul. Nu însă şi cărarea care străbate muntele Argele şi de acolo până sus pe culmea Parângului. Ziua însă fiind spre sfârşit drumetul coboară pe valea lui Chitiu până la Lainici, de unde, pe şoseaua europeană  se ajunge repede la Bumbeşti-Jiu.

  Oraşul Bumbeşti-Jiu privit prin prisma unor multiple aspecte se situează printre puţinele oraşe ale tării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a activităţii turistice.

 

  Există  un potenţial natural format din obiective naturale care constituie puncte de atracţie turistică.

În aceeaşi măsura există monumente istorice care se împart în:

  - castre romane:Vârtop, Bumbeşti, Porceni

  - mânăstiri, schituri: Vişina, Lainici şi Locurele

  - monumente istorice: Monumentul Dragalina

  - construcţii medievale: Cula de la Curtişoara

 

 Castrele Romane 

Complexul arheologic Bumbeşti-Jiu , prin inventarul său arheologic, prin vestigiile sale, reprezintă un adevărat muzeu în aer liber

  .CASTRUL ROMAN          

Se află la 3 km de centrul civic al oraşului. Castrul roman a fost ridicat pe malul stâng al Jiului, în apropierea Pasului Vâlcan ( străveche cale de trecere din Oltenia in Transilvania) pentru Cohorta IV Cypria.

  Castrul construit iniţial în vremea împăratului Traian şi refăcut în anul 201 din piatră de către împăratul Septimiu Sever şi Antoniu Caracalla (Castru este prezentat pe larg în capitolul istorie) era prevăzut cu turnuri puternice, valuri şi şanţuri, având scop de a proteja Valea Jiului contra atacurilor de peste munţi. Probabil că această fortificaţie milenară era în legătură nu numai cu celelalte castre, dar şi cu capitala Daciei romane.

În apropierea Castrului Roman s-a construit Popasul turistic cu acelaşi nume, care dispune de căsuţe de cazare, restaurant şi parcare.

  CASTRUL DE LA VÂRTOP  

  Nu departe de castrul de la Bumbeşti spre nord la cca. 800m pe  şoseaua naţională în locul numit “Vârtop” se află un castru de pământ tot pe malul stâng al Jiului, între 82-83 pe şoseaua naţională Tg-Jiu –Petroşani. Castrul şi-a luat denumirea după pârâul cu acelaşi nume ce trece pe lângă el şi este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroşani şi de gropile unei cărămidării .

  În săpăturile din interiorul lui s-au găsit modeste urme de  ceramică, un vârf de lance, piroane de fier şi trei monede din sec II e.n. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbeşti, la o distanţă de 800 m spre sud.

  Castrul de la Vârtop măsoară 115x125m şi a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu şi Bujor, care au scos la iveală cărămizi şi ţigle romane.

  Are un val de pământ lat de 14m şi înalt de 0,50m-2m, un şanţ adânc de 0,50m şi lat de 11m(unu)

  Castrul a fost construit şi folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de catre romani (101-102 şi 105-106,), după care a fost abandonat . Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o aşezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbeşti prin Porceni peste munţi, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum şi de a supraveghea populaţia dacică de aci. Este important faptul că romanii şi-au ridicat castrele lor  în  apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază şi sanctuare.

 CASTRUL DIN PORCENI  

Nu se ştie sigur dacă este vorba despre un castru roman, cert este că pe locul numit “la cetate” se află o fortificaţie de pământ patrulater făcută sumar  nu s-a aflat nici o urmă romană. Unii , spun ca ar fi o fortificaţie austriacă, dar acest lucru nu poate fi adevărat pentru ca austriecii nu aveau nici un motiv să construiască o asemenea fortificaţie în nordul Olteniei  chiar dacă o stăpâneau sau înainte de stăpânire hotarul cu imperiul habsburgic era mult mai spre nord.

 

  Monumentul Generalului Dragalina 

  Printre numărul mare de eroi care şi-au dat viaţa pentru întregirea neamului în timpul războiului din  1916-1918 se numără şi Generalul Ion Dragalina. În timp ce inspecta trupele  este rănit grav în ziua de 12 oct 1916 în apropiere de Lainici şi cu toate îngrijirile medicilor rana primită îi va cauza moartea la 6 noiembrie 1918 într-un spital din Bucureşti. A fost ridicat în 1927, inaugurat în 12 octombrie , în memoria generalului care a căzut în apropiere de Lainici, pe malul stâng  al Jiului, în locul unde a fost rănit. Monumentul  aminteşte călătorului de bătălia desfăşurată de trupele române în anul 1916 sub comanda generalului Dragalina pentru apărarea defileului împotriva atacului armatelor germane. Acesta este format dintr-o cruce de marmură albă aşezată pe un postament de ciment.

  Pe cruce se află fotografia generalului în medalion şi următoarea inscripţie:

  “Jiu-Cerna

  Aici am fost rănit făcându-mi datoria pentru neam şi ţară .

  În anul 1927 luna octombrie ziua 12 s-a ridicat această cruce pe locul unde generalul Ion Dragalina, comandantul armatei I-a a fost rănit în ziua de 12 oct 1916, cauzându-i moartea.

  Ridicată de Societatea mormintelor Eroilor Craiova, având preşedinte pe Colonelul de divizie C. Dumitrescu comandant al companiei 1 armată cu concursul ostaşilor care au luptat la Cerna Jiu sub ordinele lui. În semn de veşnică amintire şi ca îndemn pentru viitor că orice român trebuie să-şi jertfească viaţa pentru neam şi ţară.

 

   Muzeul etnografic de la Curtisoara 

    În satul Curtişoara din oraşul Bumbeşti-Jiu se află cea mai frumoasă culă din Judeţul Gorj ce aparţine, după materiale, soliditate şi arhitectură secolului al XVII-lea sau chiar sfârşitului secolului al XV-lea.

  Muzeul adăpoateşte cule şi case reprezentative pentru această regiune. Constructiile sunt vechi, de peste 100 de ani, cu arhitectură originală, specifică acestei zone folclorice. Din 1968 s-a constituit ca Secţie de artă populară, iar în anii următori aici au fost aduse case tărănesti si conace boiereşti care ne prezintă natural imaginea vieţii satului gorjean din ultimele 2-3 secole. Inaugurarea acestui muzeu a avut loc la 17 august 1975.

  În plus, prin asimilaţia clorofiliană, pădurile au  capacitate de fixare a carbonului şi de degajare a oxigenului. Noi, locuitorii Bumbeşti - Jiului suntem beneficiarii tuturor acestor minuni ale naturii. Dar orăşenii au adus pădurea şi în centrul civic-colonia Sadu: arborii din spaţiile verzi contribuie mult la realizarea unui microclimat favorabil recreării, mai curat, mai răcoros.

  Muzeul satului deschis aici  cu case expuse existente pe teritoriul judeţului Gorj nu e cu nimic mai prejos decât muzeul satului din Bucureşti, doar că este mai mic.

 

 Biserici 

BISERICA  “ SFÂNTUL NICOLAE” DE LA  BUMBEŞTI

 

În anul 1745 exista în localitate o biserică de lemn, ce a fost refăcută în 1787. Biserica apare atestată pentru prima dată în anul 1840. În anul 1902 a fost construită o biserică de zid , refăcută ulterior în anul 1942.

 

BISERICA  “ÎNĂLŢAREA  DOMNULUI” DE LA  BÂRLEŞTI

 

La 1760 în localitate exista o biserică din lemn.

În cimitir, lângă biserică,  este o cruce de la 1778.         

Biserica actuală a fost ridicată de bârleşteni (începută în 1930 şi terminată în 1940 .

 

BISERICA  “SFÂNTUL  GHEORGHE “DE LA PORCENI

 

Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din satul Pleşa (fost Porceni Birnici) a fost construită în anul 1936 din zid de piatră, cărămidă şi ciment, cu lungimea de 19 metri iar lăţimea de 7 metri, în formă de cruce, cu o turlă mare pantocrator aşezată pe patru carlote din beton armat, care are în faţă un baldahin.  Este acoperită cu tablă zincată.

S-a ridicat această sfântă biserică din temelie: în numele tatălui, al fiului şi al Sfântului Duh, treimea cea nedespărţită prin osârdia enoriaşilor din acest sat.

Pictura a fost executată în ulei de Matei Băzăvan din Tg-Jiu în stil bizantin .

Această sfânta biserică posedă nouă icoane, operă de mare valoare artistică, lucrate în mozaic, creaţia şi donaţia pictoriţei Nora Steriadic din Bucureşti. În exterior sunt icoanele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel în mărime de 1,5m/0,8 m ; Sfântul Gheorghe, patronul bisericii în exterior, deasupra baldahinului, este aşezat pe un cal zdrobind cu suliţa scorpia, după tradiţie. Toate aceste icoane sunt aşezate în zid . În interior mai sunt două astfel de icoane cu Mântuitorul Cristos, două cu Maica Domnului  pe catapeteasmă şi în pronaos,  o icoană cu Sfântul Nicolae iar alta cu Sfântul Gheorghe lateral, pe catapeteasmă.

Sfânta biserică s-a sfinţit în zilele I.P.S. Mitropolit al Olteniei Nifon Criveanu , de către P. C. Pr Aristide Geamănu, protoereul Jud. Gorj, însoţit de un sobor de preoţi din satele vecine la data de 4 octombrie 1944.

 

BISERICA “SFÂNTUL  NICOLAE” DE LA  LĂZĂREŞTI

 

Biserica veche este înfiinţată în 1763,reparată în  1932 şi din nou reparată între anii  1973-1975, cu mare cheltuială a localnicilor.

La intrarea în biserică sunt chipurile Sfinţilor Apostoli Pătru şi Pavel. Biserica prăznuieşte  pe Sfântul Ierarh Nicolae.

Are fundaţia din piatră cu var, pereţii din lemn şi învelitoarea din ţiglă.

A fost pictată de G. Băleanu.

Clopotniţa de azi, foarte solidă, a fost ridicată în 27 aprilie 1973 şi a fost turnată cu mâinile locuitorilor.

 

CAPELA  “SFÂNTUL ILIE” SADU

 

Capela Sfântul Ilie, Sadu, din localitatea Bumbeşti-Jiu a fost construită din necesitatea de a deservi religios comunitatea ortodoxă care s-a format odată cu începerea construirii liniei ferate Bumbeşti-Livezeni şi apoi a construirii şi  funcţionării Uzinei Sadu (fosta Pirotehnie a Armatei) . Odată cu deschiderea acestor şantiere au fost construite barăci din lemn, formându-se o colonie muncitorească.

Odată cu înfiinţarea acestei colonii muncitoreşti s-a impus şi construirea unei capele pentru a deservi credincioşii ortodocşi ai acestei colectivităţi.

Ca şi barăcile ce serveau drept locuinţă muncitorilor angajaţi să construiască UM Sadu, capela din Sadu a fost construită din panouri de lemn fără a fi pusă pe o temelie de piatră sau de ciment, ci pe bucăţi de lemn. A fost acoperită cu carton gudronat, care se deteriora rapid şi în 1981 straturile de carton şi de smoală puse de-a lungul timpului ajunseseră la o grosime de 12 cm.

Capelă a fost construită în 1945 de muncitorii U. M. Sadu , director al uzinei fiind colonelul de armată Artur Popescu.

A fost sfinţită în martie 1946, primul preot slujitor fiind Damian.

 

BISERICA “SFÂNTUL ILIE” DIN  SADU

 

Este o biserică nouă , nefinalizată încă, dar n-ar părea astfel ţinând seama că aici sunt toţi morţii Bumbeştiului, datorită strămutării cimitirului din lunca Jiului.

În 1992 patriarhul Nestor a pus piatra de temelie  pentru biserică, preot fiind Ion Andreoiu.

La 10 august  2002 s-a ţinut prima slujbă în biserica nouă din Sadu

Pe 10 februarie 2003 a  fost început acoperişul, lucrare încheiată pe 1 august 2003.

Pe 16 martie 2003 s-a montat clopotul.

La 10 februarie 2003  a fost început acoperişul şi a fost terminat la 1 august.

Biserica este sub formă de cruce, cu trei turle, Pantocratorul fiind cea mai înaltă.

Pictura interioară şi exterioară va fi în frescă.

Hidroelectrica SA Bucureşti, Sucursala Gorj este cea care a finanţat această lucrare.

Aici va funcţiona şi o bibliotecă parohială, ca în marile oraşe ale ţării, la care vor avea acces toţi enoriaşii.

Hramul bisericii este tot Sfântul Ilie iar cei doi preoţi care umplu cu glasul lor  sfântul locaş al.

 

 BISERICA ADVENTISTĂ

 

Adevărata viaţă a credincioşilor a început atunci când doi membrii ai cultului au fost invitaţi în 1992 la o şedinţă a Consiliului Local, în care s-a hotărât acordarea unui teren pentru construirea unei biserici.

Familii ca : Dănăiaţă, Popescu, Popeci, Caşmir, Rădăcină, Bălă şi altele slujesc acest cult .

Pastor la biserica adventistă este Burcea Nelu din  Tg-Jiu.

Mai există pe teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu o biserică baptistă şi mai activează, răspândind credinţa prin felul lor aparte, martori ai lui Iehova

Sursa: http://www.bumbesti-jiu.ro/ , Primaria Bumbesti-Jiu