CULTURA SI ARTA IN JUDETUL GORJ

Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru, devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu, iar in 1877, in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu, a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. In casele Anei Balcescu-Culcer, nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Un grup de intelectuali, intre care amintim pe Alexandru Stefulescu, Iului Mosil, Rolla Piekarschi, Ion Popescu-Voitesti, Aurel Diaconovici, depune eforturi pentru infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestată (16 iulie 1894), Societatea filarmonica "Lira Goratestată, se tiparesc ziare, se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată, Palatul Administrativ al Judetului, Palatul Municipalitatii.

Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini, actritele Maria Theodoriu, Raluca Stavrescu, Aristizza Romanescu, poetul Tudor Arghezi, istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu, savantul Ion Popescu-Voitesti, sculptorul Constantin Brancusi, actrita Elvira Godeanu, actorul Marcel Anghelescu, regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti, plasticienii Vasile Blendea, Horatiu Dumitriu, Iosif Keber, Dumitru Ion Norocea, muzicologul Constantin Brailoiu, astronomul Victor Daimaca, filosoful George Uscatescu, solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu, oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru, Grigore Iunian, Gheorghe Tatarascu.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemul cultural se institutionalizeaza, apare ansamblul folcloric profesionist "Doina Goratestată", iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber.

Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. Creatorul scolii moderne de sculptura, genialul Constantin Brancusi, a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare.

Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre, dintre care un teatru dramatic, si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu, un ansamblu artistic profesionst- "Doina Goratestată".

Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte, numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700.

La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee, care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori.

Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati, dintre care 1 biblioteca universitara, 186 biblioteci scolare, 70 unitati publice, iar in cadrul acestora 1 judeteana, 6 municipale sau orasenesti, 63 comunale.

Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar de 2.453.780 volume, de care au beneficiat 102.413 cititori inscrisi. In anul 2001 au fost eliberate catre cititori 1.356.171 volume.

Atat ca numar de unitati existente, cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori, ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice, rezultat al situatiei economice modeste, reflectata in venituri scazute ale populatiei, care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu.

In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune, 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat, 8 statii de televiziune (una in sectorul privat).

Intre instituţiile culturale ale judetului Gorj, se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor, construita in 1970, dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri, cu o scena spatioasa, utilata modern, de un club cu o sala de reuniuni, o sala conferinte cu 120 locuri, biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri.

Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor, a fost data in folosinta in 1974, dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri, biblioteca, incaperi pentru activitatea diverselor cercuri, precum si spatii de cazare in sistem hotelier.

Biblioteca Judeteana "Cristian Tell" Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu, fondata in 1934, cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare, ajungand la peste 220 000 de volume.

Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985, cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului, ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene.Venind in intampinarea cerintelor, in 1989, a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului.

Biblioteca de arta "Iosif Keber" Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991, ca sectie a Bibliotecii judetene, lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean, care a oferit prin testament olograf intreaga avere, cuprinzand, intre multe altele, si biblioteca personala de peste 6000 de volume.

Teatrul dramatic "Elvira Godeanu" Tg-Jiu. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, Activitatea teatrala a orasului este, insa mult mai veche, avandu-si inceputurile inca in secolul XIX, (1886"Teatrul Roman- Societatea dramatica Tg-Jiu"; 1889 Teatrul "Milescu") Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta "Sala 23 August" întreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice, au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic, depinzand de Craiova, si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj.

Centrul Judetean de îndrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971, prin transformarea Casei Judetene a Creatiei Populare, avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori.

Inspectoratul pentru Cultura al Judeţului Gorj, infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta, coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare, Scoala populara de arta, Ansamblul de cantece si dansuri "Doina Goratestată", Teatrul Elvira Godeanu, Complexul Muzeal de la Tg-Jiu, avand trei sectii judetene, de arta, de istorie, de etnografie, 9 case de cultura: 1 municipala, 6 orasenesti, 2 comunale, 134 camine culturale, 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta, 70 biblioteci, 5 case memoriale ("Constantin Brincusi"-Hobita; "Tudor Vladimirescu"-Vladimir; "Ion Popescu-Voitesti"-la Balanesti; "Iosif Keber"- la Tg-Jiu), 5 puncte muzeale satesti, 2 situri ale naturii.

Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu, Iuliu Moisil, V. R. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara, Muzeul de arta "Constantin Brancusi", case memoriale, muzee satesti.

Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental "Calea Eroilor" de Constantin Brancusi. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala, ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi, originar din satul Hobita, comuna Pestisani. Calea Eroilor, cum a fost denumita de Brancusi, este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu, ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. Brancusi, inca din 1935.

Pentru operele realizatela Tg-Jiu, marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata, la indicatiile sale fiind creata noua srada, ce strabate orasul de la rasarit, unde se afla "Coloana Recunostintei fara Sfarsit", la apus, unde se afla celelalte opere ale ansamblului sculptural: "Masa Tacerii", "Aleea Scaunelor", "Poarta Sarutului".

Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai.

Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942.

Statuia "Ecaterina Teodoroiu" se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala.

Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu.

Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene.

Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae)