Institutiile de cultura din Gorj

            Asezamintele culturale

            Asezamintele culturale sunt: caminul cultural, casa de cultura, universitatea populara, scoala populara de arte si meserii, centrul de cultura, formatia si ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale, centrul zonal pentru educatia adultilor, centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, centrul national pentru conservarea si promovarea culturii traditionale.

            In judetul Gorj isi desfasoara activitatea urmatoarele asezaminte culturale: camine culturale, case de cultura, universitati populare, centre de cultura, Scoala Populara de Arte si Meserii, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.

  Caminul cultural

            Caminul cultural este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, fara scop lucrativ, care funtioneaza sub autoritatea consiliului local, finantata din venituri proprii si din alocatii de la bugetul local.

            Caminul cultural poate avea filiale pe raza unitatii administrativ-teritoriale in care functioneaza.

            Caminu cultural isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare si ale propriului regulament de organizare si functionare, elaborat in temeiul regulamentului-cadru.

            Caminul cultural are sediul propriu.

            In perioada interbelica, structurile a ceea ce astazi numim asezaminte culturale de tip neprofesionist erau deja stabile. Exemplificam aceasta prin existenta la Targu Jiu a Caminului Cultural Judetean “Tudor Vladimirescu” Gorj - institutie care, in plan metodologic, indeplinea atributiile unui veritabil Centru Judeean pentru Conservarea si Pomovoarea Culturii Traditionale. Dovada este  o Dare de seama a activitatii Caminului Judetean pe anul 1940, publicata de Ion Dragotescu in revista “Terra Litua”

                                                   Casa de cultura

            Are, fonform legislatiei in domeniu, acelasi scop si obiect de activitate ca si caminul cutural.

            Casele de cultura activeaza sau au activat in orasele judetului in centre muncitoresti ori turistice. Ele au fost numite avandu-se baza logistica si materiala a caminelor culturale ori a cluburilor muncitoresti (Bumbesti-Jiu, Ticleni).

                                                  Casa de Cultura Targu-Jiu

            Casa de Cultura Targu-Jiu a fost infiintata in anul 1949, avand la inceput denumirea Casa Oraseneasca de Cultura “Mihai Eminescu”, schimbandu-si ulterior numele in Casa Oraseneasca de Cultura “George Cosbuc”.

            Inaintea acestei insitutii culturale la Targu-Jiu a activat Caminul Cultural judetean “Tudor Vladimirescu”, infiintat in anul 1938, cu o bogata activitate artistica si de educatie permanenta prin initierea de cursuri practice taranesti.

            Pe la Casa de Cultura Municipala Targu-Jiu a trecut tot ce a insemnat valoare culturala in Gorj. In anul 1952, aici s-au pus bazele unui cenaclu literar ai carui animatori au fost: Bica Steresc, Marian Marinescu, Ilarie Popecu, D. Tataroiu, George Iorgulescu - poeti, C. Uscatescu, Theodora Manta - prozatori; Jeana Serbanescu - autoare de scene dramatice. Cenaclul s-a desfiintat in anul 1960, dar in anul 1962 tot in cadrul Casei de Cultura a fost reinfiintat de prof. Titu Radoi purtand numele de “Columna”, cu sedinte saptamananale, tinute joia.

            Activitatile Casei de Cultura Targu-Jiu s-au materializat mereu in spectacole artistice, literare, expozitii si concursuri culturale. Dupa anul 1996 s-au tinut la Targu Jiu doua editii ale Festivalului de Unor “Poanta”, in organizarea Casei Municipale de Cultura Targu-Jiu.

            In anul 1994, cu ocazia implinirii a 45 de ani de la infiintarea Casei de Cultura Targu Jiu, s-a tiparit publicatia documentara “Augur”.

            Sediul Casei de Cultura din Targu-Jiu a avut mai multe adrese: str. Unirii, nr. 26, Calea Eroilor, nr.23, str. Tudor Vladimirescu, nr. 54, str. Vasile Alecsandri.

            Casele de cultura din judetul Gorj isi desfasoara activitatile culturale locale, conform agendei proprii, in functie de specificul si nevoile locale. Ele colaboreaza in organizarea si desfasurarea unor importante manifestari cultural-artistice si educative judetene conform agendei locale culturale.

                                                 Casa de Cultura Motru

            S-a infiintat in anul 1967 si a functionat la parterul unui bloc, intr-un apartament cu patru camere.

            In anul 1973, in cinstea zilei de 23 August, s-a dat in folosinta cladirea Clubului Muncitoresc Motru, in care s-a mutat si Casa Oraseneasca de Cultura.

            De fapt, constructia, realizata din fondurile statului, a avut ca obiectiv principal crearea bazei materiale necesara dezvoltarii culturii in zona. In acest adevarat palat al culturii motrene si-au avut sediul: Casa Oraseneasca de Cultura, Clubul Muncitoresc si Biblioteca Oraseneasca. In octombrie 2003, Casa de Cutura s-a mutat intr-un sediu nou si modern.

            In cadrul Casei de Cultura din Motru au activat numeroase formatii artistice si culturale: Ansamblul Folcloric “Brauletul”, dirijat in timp de Ion Enoiu, Viorel Bonciov, Doru Capastraru si format din orchestra de muzica populara, solisti vocali si ochipa de dansatori.

            Dupa anul 1990, in cadrul institutiei au mai aparut: teatrul de amatori si Cenaclul Literar “Tinere talente motrene”.

            Casa Municipala de Cultura Motru este organizator ori coorganizator al unor manifestari culturale judetene: Zilele Motrului, Festivalul concurs de muzica populara “Cantecele Motrului” Zilele culturii inscrise in Gorj, Caravana memoriei culturale, Festivalul lautarilor gorjeni s.a.

            Casa Municipala de Cultura Motru este institutia specializata care promoveaza cultura in municipiu, asigurand, in mod organizat, punerea in valoare a specificului zonei si desfasurarea de activitati cultural-distractive pentru populatie.

                                        Casa de Cultura “Grigore Preoteasa” Novaci

            A fost infiintata in anul 1960, avand sediul intr-o constructie cu un stil arhitectonic ce imbina traditionalul cu modernul, inaugurata la 13 noiembrie 1960.

            Activitatea Casei de Cultura Novaci a inceput cu o formatie de teatru, un taraf si un cor. In anul 1976 s-a infiintat Ansamblul Folcloric “Nedeea”, cu repertoriu artistic pastoresc. Ansamblul a efectuat numeroase turnee in tara si in lume, obtinand numeroase premii nationale si internationale. Pe plan local, organizeaza expozitii de arta.

            Casa de cultura Novaci are o fanfara, care continua peste ani, activitatea celei infiintate in 1937, de catre Societatea Culturala “Novaceanaca”.

            In anul 1995 a scos primul numar al publicatiei “Miorita Novaceana”, care apare ocazionale, dar in special in luna mai cu prilejul festivalului folcloric.

            Casa de Cultura “Grigore Preoteasa” Novaci colaboreaza la realizarea manifestarilor judetene: Zilele Culturii Scrise in Gorj, Festivalul de Teatru “Sabin Popescu”.

            Pe plan local, institutia sustine un program permanent al activitatii culturii-artistice-educative si distractive.

                                                 Casa de Cultura Rovinari

            Casa de Cultura Rovinari, pe langa bogatul program cultural din agenda proprie, participa la actiunile culturale judetene din zona: Sarbatoarea “Eminescu” (ianuarie), Festivalul de muzica usoara “Cetatea Cantecului” (aprilie), Zilele orasului Rovinari (octombrie) s.a.

                                                 Casa de Cultura Bumbesti-Jiu

            Bumbesti-Jiu este intre primele localitati din Gorj, in care a activitatea culturala s-a desfasurat in mod organizat.

            In anul 1898, Gheorghe Dumitrescu Bumbesti a infiintat in Bumbesti-Jiu, Societatea Culturala “Luminarea Sateanului”, cu organul de presa “Sezatoarea Sateanului”, care a aparut in perioada 1898-1916.

            Societeatea Culturala “Luminarea Sateanului” avea mai multe cercuri, care urmareau: infiintarea de biblioteci pentru sateni, tinerea de conferinte, lectii practice, organizarea de scoli pentru adulti, infiintarea de banci populare, etc.

            In anul 1941, la Sadu (Bumbesti-Adunati) s-a construit Pirotehnia Armatei, iar pentru specialistii veniti in localitate, pe langa spatiile de locuit s-a construit si un “Cazinou”, devenit mai apoi “Club Muncitoresc”, cu spatii adecvate desfasurarii activitatii culturale di distractive, precum si o sala mare de spectacole.

            Aici au activat cercuri de initiere atirstica, cercuri tehnico-aplicative si Cenaclul Literar “Ion Minuescu”, infiintat in anul 1970. Cenaclul a condus multi ani de prof. Natalia Malaianu si de ec. I Scorei.

            In anul 1990, la Bumbesti-Jiu a aparut publicatia “Puls”, periodic pentru informare, educatie si cultura. In august 1998, aparitia publicatiei a fost reluata timp de doi ani. In septembrie 2004, “Puls” reapare sub conducerea aceluiasi redactor sef, Ilie Laudat.

            Casa de Cultura Bumbesti-Jiu este mostenitoarea acestei bogate zestre culturale. La sediul de la “Club” continua desfasurarea activitatilor culturale, distractive si sportive, conform agendei Casei de Cultura , iar anual, la inceputul lunii august, institutia este intre organizatorii de baza ai Zilelor Culturii Bumbestene si ai Festivalului “Cantecul Muntilor”.

            Pe plan muzical, faima localitatii a fost asigurata de Gruia Strinu, care in anul 1991 a infiintat Studioul de Inregistrari Audio-Video “Everest” devenit sub conducerea lui Daniel Ijeac, SC Oltenia Star Music Production SRL. Studioul este nr.1 in Oltenia si intre primele din tara in promovarea folclorului autentic, prin inregistrarile realizate si interpretii promovati.

                                       Casa de Cultura Turceni

            Antecedentele culturale ale localitatii Turceni se numesc Cercul Cultural al Invatatorilor, primul in Oltenia, infiintat in anul 1901 de epigramistul A.C. Calotescu- Neicu, nascut in aprilie 1888 la Turcenii de Jos, care la conacul sau de la Brosteni, loc de boema literara, a fost vizitat de Tudor Arghezi, I. Minulescu, C.S. Fagetel s.a.

            Activitatea Caminului Cultural din Turceni a fost continuata de Casa de Cultura,  inaugurata la 1 mai 1986.

            In cadrul Casei de Cultura Tuceni au activat cercuri cultural-artistice, de apreciere deosebita bucurandu-se cel de teatru, condus de instructor Constantin Istici, care impreuna cu inginerii-actori de la Termocentrala Turceni au pus in scena piesa” A treia teapa”, scrisa de Marin Sorescu.

            Alte cercuri evidentiate:

- cercul de dans modern si sportiv, condus de instructorul Marius Daea. Rezultatele cercului au determinat organizatia Festivalului de dans modern , cu participare nationala. S-au tinut patru editii, deosebit de reusite;

- cercul muzical, a fost condus de intructorul C. Istici, specialist la instrumente de suflat (nai, fluier);

­- dansurile populare s-au tinut sub indrumarea prog. I pasare.

            La Casa de Cultura au fost frecventate si numeroasele cercuri tehnico-aplicative din perioada anterioara anului 1989.

            Pe langa frecventele actiuni cu public cuprinse in agenda locala a Casei de Cultura Turceni, instututia colaboreaza la realizarea agendei culturale judetene: Festivalul Zonal de Umor “Al. C. Calotescu-Neicu”, Festivalul de Teatru Scrut “C. Duica”, Festivalul interjudetean de dans modern si sportiv.

                                                  Centrul cultural

            Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Targu-Carbunesti

            Orasul Targu-Carbunesti are bogate traditii culturale. Orasul este legat cultural in principal de numele poetului national Tudor Arghezi. Carbunestiul este si o recunoscuta vatra de lautari. Tot aici activeaza artistii plastici Gheorghe Plaveti si Florin Iusuf, care au creat o adevarata scoala de pictura in localitate.

            In anul 1996, locul Casei de Cultura a fost luat de Centrul Cultural “Tudor Arghezi”, infiintat din itiniativa si prin finantarea Consiliuliu de Administratie al orasului, cu avizul favorabil al Inspectoratului de Cultura Gorj.

            Centrul Cultural are spatiile necesare desfasurarii activitatii si o sala de spectacole cu o capacitate de 500 locuri.

            In cadrul Centrului Cultural “Tudor Arghezi” activitatea muzicala si dansurile populare sunt deosebit de apreciate.

            Ansamblul Centrului Cultural a prezentat spectacole in tara si in strainatate, fiind rasplatit pentru autenticitate si valoarea interpretativa cu numeroase premii.

            Pe langa activitatile culturale si distractive saptamanale, Centrul Cultural “Tudor Arghezi” participa si la derularea in zona sa de competenta a manifestarilor institutiilor de cultura judetene: Festivalul National de Literatura “Tudor Arghezi”, Zilele Culturii Scrise in Gorj, schimburi de experienta pentru artisti si mestesugari, dar este si invitat la manifestari judetene: Festivalul Cantecului si Dansului Popular de la Tismana, Festivalul International de Folclor Targu Jiu.

            Centrul Cultural “George Cosbuc” Tismana

            Tismana este poate prima vatra de cultura din Gorj. Sfantul Nicodim a sfintit aici, in anul 1378, o manastire care a fost nu numai loc de credinta ortodoxa ci si unul de invatatura si culturalizare.

            La Tismana au poposit cunoscute personalitati culturale: Paul de Alep, Anton Pann, care s-a stabilit vremelnic aici, dupa 1840, cand se straduia sa romanizeze cantarile bisericesti, scriitorii: Grigore Alexandrescu, Alex Pelimon, Alex Vlahuta, care au fost inspirati in creatiile lor de frumusetile locului.

            George Cosbuc a petrecut mai multe luni de vara la Tismana, urmare a relatiei cu editorii George Sfetea si Nicu Milosescu. El a scris aici mai multe poezii si a facut traduceri.

            La Tismana au cantat apreciati lautari gorjeni. Neintrecutii mestesugari ai locului s-au adunat in anul 1950 intr-o cooperativa, care sub numele “Arta Clasica” a dus vestea localitatii in lume, prin teraturile si cusaturile de arta, realizate aici. Declararea oras a localitatii in anul 2004 si importanta turistica a zonei a necesitat o implicare tot mai mare a culturii in derularea programelor de turism.

            Asa se explica transformarea, in anul 2005, a Caminului Cultural in Centrul Cultural “George Cosbuc” Tismana. Activitatile din programul local au fost completate de actiunile din agenda culturala a insitutiilor de profil judetene: Festivalul Cantecului, Jocului si Portului Popular Gorjenesc, Zilele culturii scrise in Gorj, Targul de ceramica si seminte, Gorjul istoric si cultural.

Sursa: Gorjul cultural 1990-2005, Editura Ager, 2005, Al. Doru Serban