Utile
Reclama
Judetul Gorj
Parteneri
Calendar Ortodox
Parteneri Media
Sustinem
Atractii turistice
Gorjul nostru
Biblioteca judeteana "Christian Tell"
In anul 1840, Vornicia din Launtru a dat porunca, la interventia Eforiei Scoalelor, de infiintare a bibliotecilor scolare, urmand ca magistraturile oraselor sa prevada in bugetele lor sumele necesare procurarii fondurilor de carte si confectionarii mobilierului necesar. Magistratul (primarul) orasului a primit ordin, in anul 1840, de la departamentul din Launtru, sa infiinteze o biblioteca publica la scoala din Targu Jiu. A fost adus in cladirea scolii “un dulap lung de doi stanjeni si doua palme”. Primele carti cu care a fost dotata biblioteca erau cu tematica scolara, achizitionandu-se apoi si carte diversa. In cadrul sesiunii Consiliului General al Judetului Gorj, din 24 octombrie 1869, s-a pus in discutie raportul Comitetului Permanent referitor la infiintarea unei biblioteci publice. Consiliul General al Judetului Gorj a hotarat in unanimitate sa recomande comisiei bugetare acordarea sumei de bani necesara infiintarii bibliotecii. In bugetul Consiliului General al Judetului Gorj, pe anul 1870, la capitolul “Instructiune publica”, paragraful trei, s-a prevazut suma de 740 lei si 74 de bani, pentru infiintarea bibliotecii publice de la Targu Jiu. Prin decizia din 16 octombrie 1898, s-a dispus infiintarea unei biblioteci populare in judet. In anul 1898, la Rosiuta s-a infiintat Biblioteca Populara “Bujorascu”, careia i s-a asigurat de la inceput spatiul corespunzator. La 7 octombrie 1933, Alexandru Tell, nepotul generalui Christian Tell a expediat autoritatilor gorjene o scrisoare de donatie in care se mentiona: “Dorind a crea o biblioteca publica intr-un oras de provincie, gandul meu s-a indreptat spre orasul dvs. Cu care familia noastra a avut indelungate legaturi si care este locul de origine al nostru. Au fost donate 7.011 volume. Din corespondenta dintre Alexandru Tell si Stefan Frumusanu, primarul orasului, reiese ca locul bibliotecii a fost la doamna Iunian (str. Gr. Saftoiu, azi str. Eroilor). Fondul de carte a fost intregit de judecatorul Mihai Stamulescu, de avocatul Caprescu, de Primaria Targu Jiu, de Scoala Normala si Gimnaziul “Tudor Vladimirescu”, de alte donatii particulare. Biblioteca a avut in decursul anilor mai multe sedii: in str. Tudor Vladimirescu ( in localul Cofetariei “Magnolia” de mai tarziu), in sediul Primariei Targu-Jiu (azi Prefectura Gorj) si pe str. Gr. Saftoiu (actuala str. Eroilor, colt cu General Gh. Magheru), cladire fondata in anul 1928. In cadrul Bibliotecii Judetene “Christian Tell” au functionat Bibioteca pentru copii si Biblioteca de Arta “Iosif Keber”. La sfarsitul anului 1989, in municipiul Targu Jiu functionau 80 de biblioteci scolare, de intreprinderi ori de institutie. La sfarsitul anului 2004 in Gorj, activa Biblioteca Judeteana “Christian Tell”, din Targu Jiu, str. Eroilor, avand 36 de salariati si un fond de carte insumand 277.797 volume. In judetul Gorj mai activeaza: o biblioteca municipala la Motru, cu trei salariati, sapte biblioteci orasenesti (Targu-Carbunesti, Novaci. Ticleni, Rovinari, Bumbesti-Jiu, Turceni si Tismana) cu 12 salariati si un fond total de carte insumand 184.085 volume, si 61 biblioteci comunale, avand in inventar 440.831 volume. Bibliotecile scolare bibliotecile de specialitate (tehnice) si cele sindicale, completeaza insitutii de cultura gorjene, care au in program activitatea cu cartea.
Situata in strada Calea Eroilor, Nr. 23
Biblioteca de arta Iosif Keber
Biblioteca de Arta “Iosif Keber” a fost deschisa in aprilie 1991, in casa pictorului Keber, prin bunavointa prof. Ion Mocioi, mostenitorul testamentary, al artistului gorjean. Acesta a donat Bibliotecii Judetene “Christian Tell” casa din str. 11 iunie 1848, cele 6.000 de volume, mobilierul si obiectele personale ce i-au fost lasate prin testament de catre Iosik Keber. Aici functioneaza si astazi Biblioteca de Arta
Situata in strada 11 Iunie 1848, Nr. 67
Biblioteca Oraseneasca
Situata in strada Petrolistilor Sursa: Gorjul cultural 1990-2005, Editura Ager, 2005, Al. Doru Serban
|
