SCURT ISTORIC AL JUDETULUI GORJ

Situat in partea de sud – vest a Romaniei, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al raului Jiu, judetul Gorj a oferit conditii favorabile de locuit si de evolutie comunitatilor omenesti inca din cele mai vechi timpuri.
Astfel, primele urme ale vietii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului in Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului (comuna Baia de Fier), Pestera Cioarei (sat Borosteni, comuna Pestisani), Cartiu, s.a., descoperiri care apartin epocii paleolitice.
Din epoca neo-eneolitica, pentru aceeasi zona, sunt semnalate vestigii in localitatile Calugareni (Pades), Gornacelu (Schela), Bengesti- Ciocadia, Polovragi, Baltisoara (Runcu), Socu (Barbatesti), Vart (Rovinari) etc.
O data cu inceputul mileniului al II-lea i.Hr., in Gorj, epoca bronzului este documentata prin descoperirile arheologice (asezari si necropole), din Balesti, Viersani (Jupanesti), Ceplea (Plopsoru), Vartopu (Ciuperceni), Grui (Musetesti), Dragutesti. Aceste comunitati, ii reprezinta, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populatie de origine indo-europeana.
Epoca fierului, este ilustrata prin investigatiile arheologice efectuate in necropolele si asezarile de la Alimpesti, Telesti - Dragoiesti, Stoina, Polovragi, Socu-Barbatesti, Ticleni, Capreni, Toiaga(Stoina) s.a.
Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman inca dupa primul razboi dacic (102), aici construindu-se mai multe fortificatii in care au stationat unitati militare romane, atestate prin stampile aplicate pe materiale tegulare . Aceste unitati erau compuse atat din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia si Legio IIII Flavia Felix), cat si din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria si Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denota importanta strategica a acestei zone in cadrul provinciei romane Dacia.
Cercetarile arheologice sistematice efectuate de institutii specializate, intre care si Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu (Plesa-Porceni, Bumbesti Jiu „Vartop” si Bumbesti Jiu „Gara”), a castrelor cu val de pamant de la Catunele, Pinoasa-Vart , precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Barsesti , care atesta o viata romana intensa, fapt ce va duce la o simbioza daco-romana, etapa importanta in formarea poporului si limbii romane.
Integrandu-se organic in procesul complex al evolutiei social-economice si politico-administrative a societatii romanesti cunoscut dupa parasirea Daciei de puterea administrativa si militara romana si pana la inceputul mileniului al II-lea, obstile satesti de la poalele Parangului, au dainuit, lasandu-ne numeroase si convingatoare marturii ale existentei lor neintrerupte in acest spatiu romanesc.
Una din primele formatiuni politice romanesti, cunoscuta din Diploma cavalerilor ioaniti (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusa de voievodul Litovoi, ce se intindea pe ambele maluri ale Jiului (zona actualului judet Gorj), cuprinzand si Tara Hategului.
Datorita pretentiilor crescande ale regatului maghiar, Litovoi s-a ridicat in apararea libertatii, platind cu viata (1277), el devenind, potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintai roman cazut in apararea mosiei sale”.
Dupa formarea statului feudal Tara Romaneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce in ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul.
In aceeasi zona mai sunt amintite judetele Motru (atestat la 10 iunie 1415), Gilort (atestat la 3 mai 1502) si judetul Gorj (atestat documentar la 29 iulie 1497), care a inglobat treptat teritoriile judetelor, amintite mai sus, a caror autoritate scazuse.
Etimologic denumirea de Gorj, inseamna Jiul de Sus.
In acest judet, in evul mediu sunt atestate mai multe familii boieresti ce au avut un rol important in viata politica, economica si culturala a tarii. Ea s-a implicat in evenimentele timpului sprijinindu-l pe Mihai Viteazul, infaptuitorul Unirii de la 1600, prin fratii Buzesti si Stoica Raiosanu, sau boierii Glogoveni, Bengesti, Bibesti si marele ban Cornea Brailoiu (sec. XVII-XVIII), din timpul domnitorului Constantin Brancoveanu.
Domnitorii si marea boierime au ctitorit in Gorj si numeroase manastiri si biserici precum: Tismana (1373), Visina (sec. XIV), Crasna (1636), Polovragi (1648), Stramba ( incep. sec. XVII), Vadeni (1700), Tantareni si Lainici (sec. XVIII) s.a., adevarate focare de cultura si viata monahala .
Din minunatul stil brancovenesc al artei romanesti din sec. XVII – XVIII, se mai pastreaza astazi, case si conace boieresti, precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni - Tg-Jiu si a Glogovenilor din Glogova, iar dintre lacasele de cult, manastirea Polovragi si bisericile din Baia de Fier, Bengesti si Vadeni..
Tot in aceste timpuri se dezvolta un nou tip de constructii feudale: culele (locuinte fortificate, nascute din necesitati de aparare). Odinioara au existat peste 20 de astfel de constructii in Gorj, insa astazi doar cateva se mai pastreaza in forma lor originara in : cula Cornoiu (Curtisoara), Cioaba-Chintescu (Siacu-Slivilesti) si Cocos-Crasnaru (Groserea-Aninoasa).
In lupta de eliberare sociala si nationala, locuitorii judetului Gorj s-au situat in primele randuri, din mijlocul lor ridicandu-se figuri de patrioti, ce vor deveni cunoscuti eroi ai neamului.
De pe aceste meleaguri se declanseaza miscarea de la 1821 care a reprezentat in istoria Principatelor Romane sfarsitul vechiului regim feudal si inceputul epocii moderne. Acest proces de renastere nationala in Principatele Romane il are in fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care in ianuarie 1821, la Pades, da citire proclamatiei catre popor, un adevarat program al revolutiei.
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde si judetul nostru, ,,Proclamatia eliberatoare” fiind citita la Tg-Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarca activitatea, in cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru si Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judetul in Adunarea Constitutionala.
Treizeci de ani mai tarziu, efective militare gorjene vor participa la razboiul de independenta. Ostasii gorjeni vor fi incadrati in regimentele 2 Calarasi si 2 Dorobanti. Primii soldati gorjeni care vor intra in lupta, vor fi cei cantonati la Calafat, ei efectuand lucrari de fortificatie, misiune de recunoastere pentru localizarea pozitiilor turcesti, de la malul drept al Dunarii. Se remarca sarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Calarasi, in luptele de la Vadin in octombrie 1877. Sacrificiul ostasilor gojeni in obtinerea independentei, s-a ridicat la peste 241 morti.
Locuitorii gorjeni, atat cei care luptau sub arme cat si populatia civila, vor fi angrenati si in desfasurarea luptelor din primul razboi mondial. Se cunoaste aportul regimentului 18 Gorj, ca si al civililor din Tg-Jiu, la stoparea inaintarii germane in toamna anului 1916. Acum se va remarca si cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu, distinsa in primavara anului 1917 cu ,,Virtutea militara de razboi, clasa a II-a’’. Ea a continuat sa lupte pe frontul din Moldova, unde a cazut eroic la datorie, in vara anului 1917.
In perioada interbelica, Gorjul va da scenei politice si culturale romanesti, mai multe personalitati dintre care se remarca: Gheorghe Tatarescu, Grigore Iunian, acestia actionand constant pentru promovarea valorilor democratiei, sau Constantin Brancusi (parintele sculpturii moderne) si pictorul Iosif Keber care au adus o importanta contributie in arta plastica romaneasca.
Gorjul este cunoscut si ca o bogata si autentica zona folclorica fiind pastratorul unor obiceiuri si traditii ce se pierd in istorie si a unei arhitecturi in lemn de o autentica valoare.

CADRULNATURAL AL JUDETULUI GORJ

Relieful
Judetul Gorj se intinde pe o suprafata de 560.174 ha, suprafata ce acopera partial trei forme de megarelief distincte:
- Dealurile Piedmontului Getic;
- Depresiunea Subcarpatica a Olteniei;
- Lantul Carpatic Meridional.
La nivel de macrorelief, formele mentionate mai sus se grupeaza astfel:
Dealurile Piedmondului Getic:
- Sectorul de vest pana la Tg-Jiu (Dealurile Motrului);
- Sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia;
- Sectorul de est.
Depresiunea Subcarpatica a Olteniei:
- Dealurile externe;
- Depresiunea externa sau Depresiunea Tg.-Jiu – Campu Mare;
- Dealurile interne;
- Depresiunea interna.
Lantul Carpatic Meridional:
- Sectorul dintre Motru si Jiu (Muntii Vulcanului);
- Sectorul dintre Jiu si Oltet (Muntii Parang);
- Sectorul Vest Oltet (Muntii Negoveanu).

Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat in mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.
Clima:

Datorita faptului ca judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2.518 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la 10,80C (Cruset, Tantareni, Ionesti) la 10,20C (Tg-Jiu) sau 4,50 C in zona cea mai inalta a Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg-Jiu), peste 1.500 mm in zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional.
Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar in general frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord.
Hidrologia:

Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale:
- reteaua hidrografica;
- apele freatice;

- apele pluviale sau de suprafata.

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului.

Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.
Apa freatica – pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m.
Apele pluviale – pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai.

Vegetatia:

Vegetatia naturala: din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judetului Gorj se incadreaza in zona de padure, zona care la randul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai inalte, la peste 1.800 m altitudine intalnim zona padurilor alpine.
Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile.
Vegetatia cultivata: este de o mare diversitate, datorita conditiilor climaterice care permit acest lucru. Exceptand zona de munte, in judetul Gorj se cultiva pe arii extinse plante cerealiere, legume, plante tehnice, specii pomicole, vita de vie, inclusiv unele specii de clima calda.
Solurile, ce caracterizeaza landsaftul judetului Gorj, pot fi impartite in trei mari categorii: soluri zonale; soluri intrazonale; soluri neevoluate.
1. Solurile zonale – sunt cele mai frecvent intalnite si sunt specifice conditiilor naturale intalnite in judetul Gorj. Acestea se incadreaza in urmatoarele clase:
- clasa argilovisolurilor, cu solurile: sol brun argiloiluvial; sol brun luvic; luvisol albic; planosoluri;
- clasa spodosolurilor: sol negru acid; sol humicosilactic;
2. Soluri intrazonale:
-clasa combisolurilor: sol brun emezobazic; sol brun eumezobazic; sol rosu (Tera Rossa); sol brun acid;

- clasa solurilor hidromorfe: lacoviste; sol gleic; sol pseudogleic;
3. Soluri neevoluate: litosol; regosaol; protosol aluvial; sol aluvial; erodisol; coluvisol; protosol antropic;

INFRASTRUCTURA JUDETULUI GORJ

Judetul Gorj este traversat de drumuri judetene si este accesibil prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judetului). In 2-5 ore se poate ajunge intr-unul din marile centre ale tarii - Bucuresti, Timisoara, Craiova.
Transportul pe calea ferata este foarte important pentru judetul Gorj. Ruta nationala (Timisoara - Bucuresti) traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cele sase orase importante, dar si alte 35 de alte localitati, sunt conectate la calea ferata.
Aeroport nu exista.
In judetul Gorj, in ultimii doi ani, au avut loc imbunatatiri importante in sistemul de telecomunicatii. Sapte centre sunt acum conectate prin cabluri de fibra de sticla si in Tg-Jiu o noua centrala digitala cu 16.000 linii a fost pusa in functiune. In prezent exista aproximativ 45.000 abonati telefonici.
In judetul Gorj, ca principal furnizor de energie electrica pentru Romania, exista doua mari centrale electrice, plasate langa minele de carbune, la Rovinari (6 grupuri cu un total de 1.720 MW) si la Turceni (7 grupuri cu un total de 2.310 MW). Hidrocentralele (grupuri de 1 pana la 2 MW) contribuie cu 12 MW la productia de energie electrica. Cu un total de 4030 MW, ceea ce reprezinta 36% din productia nationala, judetul Gorj ocupa primul loc la nivel national. Este de remarcat costul de productie care este cel mai scazut din tara. Distributia electricitatii functioneaza bine si sunt in curs de modernizare termo-centralele (noi cazane, turbine etc.) pentru a reduce poluarea si a creste randamentul. O importanta conducta de gaze (15-40 bar) din Transilvania la Craiova traverseaza intregul judetul. Un numar de 13 orase din judet au o retea de distributie a gazului alimentata de surse locale. Cel mai important furnizor de gaze este Ticleni care asigura 95 % din cantitatea de gaz consumata.

EDUCATIA SI SANATATEA IN JUDETUL GORJ

In judetul Gorj exista 378 gradinite cu 12973 de copii inscrisi si 429 de scoli si colegii cu 66150 elevi/studenti in ciclul primar, secundar sau la nivel de colegiu. De asemenea, la Universitatea „Constantin Brancusi” din Tg-Jiu, ce a fost infiintata in anul 1992, si in celelalte patru existente invata 5714 studenti.
Elevii/studentii reprezinta cca. 20% din intreaga populatie. Sunt 180 elevi/studenti la 1000 locuitori. Sunt 17 elevi/studenti la fiecare profesor, in comparatie cu media in tarile UE care este de aproximativ 30 elevi/studenti.
In plus, exista 5 universitati in Tg-Jiu.
Universitatea „Constantin Brancusi”
Tg-Jiu este centru universitar. Universitatea de stat „Constantin Brancusi” a fost infiintata in anul 1992, pana la aceasta data existand doua sectii de invatamant tehnic superior egaland Universitatea din Craiova. In prezent, in cele 4 facultati si cele 8 colegii care functioneaza in cadrul Universitatii targujiene - 14 specializari predate, studiaza aproximativ 5900 tineri inscrisi la diverse forme de invatamant: cursuri de zi (forma lunga 4-5 ani, forma scurta 3ani), fara frecventa si cursuri la distanta.
Acestia sunt pregatiti in domeniile:
-    Automatica, electronica, calculatoare;
-    Tehnologia informatiei si comunicatiei;
-    Educatie tehnologica;
-    Drept juridic si administratie publica;
-    Inginerie energetica;
-    Inginerie ecologica si protectia mediului;
-    Finante – contabilitate;
-    Marketing si administrarea afacerilor
-    Managementul comertului si turismului;
-    Stiinte ale educatiei psihopedagogice, limbi straine, muzica, desen, sport.
In proportie de aproximativ 40% dintre studenti nu platesc taxe, beneficiind de locuri subventionate de la buget, iar pentru ceilalti nivelul taxelor se situeaza in jurul a 300 $/an, dar exista si un sistem de burse (de studiu, de merit si burse sociale). Numarul studentilor care studiaza si muncesc in acelasi timp este in continua crestere.
Universitatea beneficiaza de o baza materiala propice unui invatamant superior de calitate si de o baza sportiva si de recreere.
Dintre absolventi, aprox. 8-10% isi gasesc loc de munca imediat dupa absolvire.
Biblioteca Centrala Universitara cuprinde patru sectii de profil cu un fond de carte si periodice de specialitate, in limba romana si limbi straine, un bogat fond de carte de medicina, precum si un muzeu de istorie a medicinei.
Universitatea ,,Constantin Brancusi,, intretine relatii de parteneriat, de cooperare cu institutii de invatamant superior, participand constant la diverse manifestatii stiintifice din tara si strainatate.
Universitatea are, de asemenea patru centre de cercetare stiintifica, deruland si programe internationale.
Sistemul sanitar, care se afla in faza de restructurare, cuprinde 8 spitale, 10 dispensare medicale si scolare, 9 crese si 248 cabinete medicale individuale de familie (210) si stomatologice (38).
Numarul total de paturi in spitale este de 3015, iar la nivelul judetului isi desfasoara activitatea 584 medici si 1943 cadre medii sanitare.

SALARII SI VENITURI IN JUDETUL GORJ

In prezent, venitul mediu brut national lunar din salarii este de 140 $ SUA iar pentru Gorj este de 214 $ SUA (date oferite de DMPS a judetului Gorj). Oricum, pe baza informatiilor primite in sectorul minier (232 $ SUA), Camera de Comert si Industrie (130 $ SUA pentru industrie si 80 $ SUA pentru comert) si din unele fabrici (185 $ SUA pana la 58 $ SUA), venitul mediu brut pentru minerit, industrie si comert pare a fi in jur de 151 $ SUA. Considerand veniturile probabile in agricultura, servicii, etc., venitul mediu brut lunar actual al salariilor in Gorj se situeaza undeva in jur de 120 $ SUA, sub media nationala de 140 $ SUA.
La nivel mediu al unei familii de 4 persoane, venitul familial din salarii ar fi de 170 $ SUA.
Ajutorul de somaj se afla la un nivel foarte scazut.
Situatia pietei muncii in Gorj
Pana de curand Gorjul a fost una dintre cele mai prospere regiuni din Romania. Abundenta lignitului din zona oferea oricui loc de munca, prin intermediul mineritului si a ramurilor industriale adiacente, intr-o asemena masura incat guvernul incuraja muncitori din Moldova sa se stabileasca in Gorj. La acel timp nu exista, sau era foarte redus, somajul.
Aceasta se intampla inaintea Ordonantei Guvernamentale nr. 22/1997 care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri in industria lignitului, iar impactul pe care l-a avut in Gorj abia a inceput sa se simta acum. In aceste circumstante, oamenii asteapta sa vada unde si cum se vor crea noi oportunitati de locuri de munca. In legatura cu acest lucru forta de munca in Gorj manifesta o inalta dependenta de industria miniera, lucru care a fost caracteristic majoritatii zonelor miniere din UE.
La sfarsitul anului 1996 rata somajului a fost de 2,3% (4708 someri), ajungand in numai trei ani (1999-2001) la 10.1% (17.767 someri) la finele anului 2002.
Cel mai mare numar de someri a provenit din C.N.L.O., dar, pe langa afectarea directa a zonelor miniere, au fost puternic lovite si industriile adiacente.
Acest lucru a reprezentat o povara financiara considerabila pentru Guvern si
s-au facut eforturi deosebite pentru a oferi suport si alternative acestor someri.
Urmare aplicarii politicilor de reconversie profesionala si a masurilor active de combatere a somajului, in paralel cu stoparea declinului economiei si cu reluarea cresterii economice, rata somajului a regresat la 10,1% in decembrie 2001 si continua sa scada.
O alta problema a absolventilor actuali este aceea ca multi au studiat materii adiacente mineritului. Acest lucru a dus la o saturare a pietei, oferta fiind mare iar cererea de muncitori in acest domeniu fiind mica. Datorita naturii monoindustriale a judetului Gorj este greu pentru acesti tineri sa-si gaseasca de lucru in concordanta cu pregatirea lor, asa incat multi sunt incurajati sa-si caute de lucru in alte parti. Oricum, putini dispun financiar de resursele necesare pentru a-si parasi familia si casa in vederea cautarii unui loc de munca. Un avantaj al Gorjului il reprezinta preturile scazute la cazare, lucru pe care cei care cauta de lucru nu il gasesc in orase mari precum Craiova, Timisoara, Bucuresti.

INDUSTRIA IN JUDETUL GORJ

In judetul Gorj sunt dezvoltate urmatoarele ramuri industriale:
- Industria prelucrarii lemnului – cherestea, PAL, mobila si alte semifabricate din lemn;
- Industria extractiva - carbune (lignit), gaze naturale si petrol;
- Industria constructiilor de masini si utilaje – masini unelte, utilaj minier, alte utilaje complexe;
- Industria cauciucului – benzi transportoare de mare capacitate, alte produse tehnice pentru ramuri conexe ale industriei;
- Industria materialelor de constructii – ciment, caramida, tigla, alte materiale de constructii;
- Industria sticlei – produse din sticla pentru menaj, produse din sticla colorata, produse artistice din sticla;
- Industria usoara – confectii textile si imbracaminte;
- Industria alimentara – carne si produse din carne, lapte si produse lactate, bauturilor alcolice;
- Industria bunurilor de larg consum de uz gospodaresc – diverse utilaje agricole pentru gospodarii individuale, obiecte din material plastic;
- Industria moraritului si panificatiei – paine, produse de patiserie si paste fainoase;
- Industria seviciilor – achizitii fructe de padure, plante medicinale, ciuperci, etc.
- Industria tutunului – prelucrarea tutunului, produse din tutun;
- Industria energetica – producerea energiei electrice in hidrocentrale si termocentrale.
Ramuri cu perspectiva de dezvoltare:
- Industria extractiva a rocilor decorative, marmura alba, granite colorate, etc.
- Mica industrie de prelucrare a lemnului, aritizanat.
Productia industriala realizata in anul 2001 a crescut cu 3,9 % fata de anul 2000, respectiv de la 19.759 miliarde lei in anul 2000 la 26.747 miliarde lei preturi curente in anul 2001. Acelasi trend crescator l-a urmat si productivitatea muncii in industrie cu o crestere de 3,6 % in anul 2001 comparativ cu anul 2000, de la 552 mil. lei / persoana in anul 2000 la 745 mil. lei / persoana preturi curente in anul 2001.
La 31.XII.2001 valoarea stocurilor de produse industriale la producatori, in preturi curente, era de 830 miliarde lei cu 71,9 % mai mult fata de 31.XII. 2000 când valoarea stocurilor a fost de 370 miliarde lei.
Productia industriala in anul 2001 s-a majorat comparativ cu anul 2000 cu 3,9% datorita cresterilor inregistrate in: industria de masini si echipamente (+62,6%), industria constructiilor metalice (+52,6%), industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (+48,5%), industria altor produse din minerale nemetalice (+20,2%), extractia si prepararea carbunelui (+14,8%), industria producatoare de energie electrica si termica, gaze si apa calda (+2,9%). Principalele ramuri industriale care au inregistrat scaderi ale productiei industriale in anul 2001, comparativ cu anul 2000, sunt: industria tutunului (-31,5%), industria alimentara si a bauturilor (-30,9%), productia de mobilier (-8,5%), extractia petrolului si a gazelor naturale (-7,0%), industria confectiilor de imbracaminte (-5,2%), industria de prelucrare a lemnului ( -3,2%).
Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri ale productie in anul 2001, comparativ cu anul 2000, sunt: produse tehnice din cauciuc (+45,2%), otel brut (+43,6%), prefabricate din beton armat (+35,3%), ciment (+29,2%), caramizi si blocuri ceramice (+26,6%), sticlarie (+8,0%). Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2001, comparativ cu anul 2000, sunt: produse din tutun (-31,5%), var (-17,7%), caramizi refractare (-14,8%), furnire estetice (-12,1%), cherestea (-9,8%), mobilier (-8,5%), confectii textile (-5,2%).
Resursele de energie primara in anul 2001, au insumat: energie electrica total 10 409,7 milioane Kwh (in crestere fata de anul 2000 cu 2,5%), din care energie electrica produsa in termocentrale 10 163,9 milioane Kwh (+3,3%), carbune net 22.980 mii tone (+14,8%), titei extras 351,4 mii tone (-0,3%), gaze naturale extrase 2 346,6 mil. mc (-8,5%).
Cresterea stocurilor de produse finite la producatori cu 71,9%, la sfârsitul anului 2001 fata de sfârsitul anului 2000, a fost determinata in principal de cresterea stocului la urmatoarele produse: carbune net (+ 773 134 tone), titei extras (+4 137 tone), placi din aschii de lemn (+125 930 mp ), furnire estetice (+69 193 mp), placaje din lemn (+2 329 mc ), mobilier (+ 5 373 mil. lei), frigidere (+273 bucati)

TURISM SI SERVICII IN JUDETUL GORJ

Prezentare turistica
Judetul Gorj detine un foarte valoros potential turistic, caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale, dar si prin importante si variate atractii turistice antropice, la care se adauga pastrarea unor vechi ocupatii si mestesuguri, a unor frumoase datini si obiceiuri populare.
Geografic, din examinarea intregului potential turistic se detaseaza cateva concentrari de atractii si obiective turistice:
Arealul turistic Tirgu Jiu – Tismana situat in partea centrala si de vest a judetului, care cuprinde o concentrare deosebita de obiective turistice, atat in aria deluroasa si depresionara subcarpatica cat si in cea montana dintre Tg. Jiu si Motru.
Arealul turistic Parang – Novaci – se circumscrie zonei montane si sectorului subcarpatic de la est de raul Jiu, zona in care se desfatoara traseul drumului judetean DJ 665, si care asigura accesul la toate obiectivele de natura turistica ce urmeaza a fi prezentate in continuare.
Arealul turistic Cerna – situat in zona alpina, mai greu accesibila dar care este caracterizata prin obiective turistice naturale si antropice de mare valoare.
Arealul turistic Dealurile Getice – ocupa zona colinara la sud de Municipiului Tg - Jiu si care este caracterizat de bogatia de obiective de arhitectura specifice, cultural - istorice si traditii etnofolclorice.
In acelasi timp, de mare importanta sunt cele doua categorii de bunuri de patrimoniu protejate, si anume:
Zonele si monumentele naturii puse sub regim de protectie speciala (rezervatii botanice, rezervatii forestiere, rezervatii geologice, rezervatii paleontologice, rezervatii speologice)
Monumente istorice (monumente, situri si ansambluri arheologice, monumente si ansambluri de arhitectura, cladiri memoriale, monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare memoriala, zone istorice urbane si rurale).
Arealul turistic Parang – Novaci in cuprinsul caruia se afla amplasat drumul judetean DJ 665 se individualizeaza prin:

- Versantii sudici ai muntilor Parang si Capatanei, cu peisaje de mare atractivitate;
- Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase, pesteri (Polovragi, Muierilor, etc);
- Domeniul schiabil de langa extensiunea in zona cabanei Ranca, la peste 1500 m altitudine, cu mare potential de amenajare;
- Apele minerale, care au permis dezvoltarea statiunii balneo-climaterice de interes national Sacelu;
- Rezervatii naturale protejate;
- Existenta unor importante suprafete impadurite, ce detin un fond cinegetic valoros pentru practicarea vanatorii.

In multe localitati ale zonei exista monumente cultural - istorice si de arhitectura, detasandu-se in mod deosebit manastirile Polovragi, Lainici, Tismana, Crasna.
Formele turistice specifice acestui areal sunt: turismul montan, turismul balnear, sporturile de iarna, turismul speologic, turismul cultural, de tranzit, turismul de week-end.
Accesibilitatea in acest areal turistic de exceptie se realizeaza prin cele doua drumuri nationale DN 66 si DN 67 care limiteaza la extremitatile de est si respectiv de vest teritoriul prezentat.

Sursa: www.prefecturagorj.ro

Comments

Comentariu nou