Podul de peste Jiu - Gorj | Judetul Gorj Online

Istoric

Istoria unui pod

Constructia podului de fier peste Jiu, in orasul Targu Jiu, a inceput in anul 1894, dupa planurile inginerilor francezi Dayde si Pille. Inaugurarea a avut loc in iulie 1897, fiind numit in epoca “Podul Ferdinand” sau “Podul Jiului”, iar apa raului era la fel de curata ca a oricarui rau de munte si permitea bineinteles spalarea rufelor.

La 27 octombrie 1916 acest pod a fost “martorul” faptelor de vitejie ale cetatenilor orasului, care au rezistat patru ore in fata incercarii germanilor de a patrunde in Targu-Jiu, pana cand acestia au fost obligati sa se retraga, de o companie a armatei romane. Intre participantii la apararea orasului s-a aflat si cercetasa Ecaterina Teodoroiu, supranumita mai tarziu “Erpoma de la Jiu”.

In urma luptei, tipograful Nicu Milosescu a trimis fetelor sale, refugiate la Bucuresti, urmatoarea telegrama: “Nunta a inceput vineri dimineata, ora 8. Musafirii pornira hora de la Vadeni peste Jiu, de-a lungul digului pana la pod. Ospatul a durat cu toate muzicile pana seara la ora sase, cand musafirii indopati de bomboanele noastre au pleznit. In zorii zilei am pornit noi de-a cuscri catre munte cu bravii nostri nuntasi. Dumnezeu cu noi, suntem toti sanatosi. Al vostru tata, Nicu”.

Telegrama a trecut prin cenzura la Targu-Jiu si cum in ea nu s-a gasit “nimic privitor la armata”, a mers la Bucuresti. La Cenzura Marelui Cartier a cazut in mana lui Nicolae Iorga, care i-a inteles talcul, i-a dat totusi drumul la destinatie, dar a si publicat-o in ziarul sau “Neamul romanesc”.

In anul 1920, pe partea stanga a “Podului Jiului”, la intrarea dinspre vest, a fost ridicat un monument dupa planul arhitectului A. Paunescu, cu o placa comemorativa pe care scrie: “14 octombrie 1916 / Aici batranii, femeile, cercetasii / si copii Gorjului / au oprit navala vrajmase, / aparandu-si cu vitejie caminurile”.

Inainte de 1940, monumentul a fost inlocuit cu doua tunuri captura de razboi, amplasate cate unul pe fiecare parte a intrarii pe pod, pastrandu-se placa comemorativa.

Inaintea implinirii unui secol de existenta a podului, autoritatile locale au primit din partea firmei constructoare din Franta o instiintare prin care li se aducea la cunostinta apropiata expirare a perioadei de garantie a constructiei. Ca urmare, a fost construit un pod de beton la circa un kilometru in aval, care a preluat traficul autovehiculelor grele, iar in urma prelevarii de probe, specialistii au pronuntat sentinta definitiva a podului de fier. A urmat demontarea si construirea in locul sau a unui pod din beton cu patru benzi de circulatie.

Intamplator, Posta Romana i-a adus podului de fier un ultim “omagiu” tocmai in anul in care acesta a fost demontat, prin repoducerea imaginii sale pe cartea postala ilustrata, alaturi de alte doua imagini din Targu Jiu.

Ulterior, trei dintre cele cinci tronsoane ale “Podului Ferdinand” au fost amplasate la circa 400 metri in amonte, facand legatura intre digul Jiului si o insula aparuta ca urmare a amenajarii lacului de acumulare pentru hidrocentrala Targu Jiu.

Si astfel un pod a generat alte trei poduri, dintre care niciunul nu a reusit deocamdata sa inspire vreun editor de carti postale ilustrate. Cu siguranta insa ca se va gasi un asemenea intreprinzator, pana la iesirea podurilor din garantie, peste un secol. Atentie insa, autoritatile de atunci nu vor mai fi prevenite de nimeni, despre nimic !

Sursa: Almanahul Gorjului; Editura “Ager” Targu Jiu, 1999, Neva

Comments

Comentariu nou