Saptamana nebunilor. Joia nepomenita. Gadinele.

Săptămâna Nebunilor este conform "Răspunsurilor Chestionarului N.Densuşianu", la sfârşitul Cârnelegilor, adică în Săptămâna Brânzei, "când toţi nebunii pornesc a se însura".

La Roşia-Jiu Săptămâna Brânzei este numită Săptămâna Nebunilor, fiindcă în această săptămână dau zor să se însoare numai proştii satelor.

Conform tradiţiei populare în an sunt trei joi nepomenite: cea din Săptămâna Brânzei, cea din Săptămâna Luminată şi cea din Săptămâna Rusaliilor.

In joia din Săptămâna Brânzei încep şi G ADINELE, care durează joi, vineri şi sâmbătă.

Gadinele se crede a fi nişte jivine dăunătoare. în satele de păstori din judeţ sărbătoarea era ţinută să nu fie prădate de lupi şi de urşi turmele de vite.

In Postul mare

Prima săptămână din Postul Mare este numită în Gorj şi Săptămâna Mare. Zilele erau toate de sărbătoare şi aveau menirea pregătirii pentru ciclul pascal prin restricţii, care respectate asigurau binele personal şi al casei.

La Bolboşi şi Borăscu prima zi de luni din post se numea Lunea Ciorilor. Oamenii mâncau boabe fierte în credinţa că păsările cerului nu le vor scoate sămânţa semănată.

La Broşteni, plasa Jiul, era obiceiul tărbăcitului câinilor, constând din legarea lor de cap şi de picioare, pe furci, învârtirea şi chinuirea acestora, inclusiv prin lovire, făcându-i să schelălăie cât mai mult şi mai tare. Se credea astfel că era alungată iarna patronată de lup (câinele este socotit în mitologie ruda domestică a lupului)

Marţea primă din post era denumită Marţea Trăsnetelor şi se ţinea la Godineşti şi la Pojaru de Sus, dar şi în alte multe localităţi, fiind rea de trăsnete ("să nu lucrezi, că te trăzneşte!").

A doua marţe din post era Marţea încuiată şi se credea că dacă lucrezi în această zi te îmbolnăveşti de constipaţie (te încui la stomac).

In zona Gorjului limitrofă cu Doljul, prima zi de miercuri din post era Miercurea Strâmbă, iar sărbătoarea era ţinută să nu paralizezi (să nu te strâmbe Dumnezeu).

Joia din Săptămâna Mare este cunoscută în tradiţie sub numele de Joia Iepelor. în această zi nu se lucra în casă (lucru femeiesc) şi mai ales nu se torcea să nu te împărezi când sari gardul sau să nu cadă caii în pari.

La Săuleşti se credea că aceluia care lucra în această zi îi cădea părul.

La Preajba nu se torcea, nu se depăna, nu se cosea, nu se croşeta, fiind rău de înţepături (în pari, în fus, în ac, în cârlig).