Rusaliile

Tradiţional se crede că Rusaliile sunt nişte persoane urâte, identice cu Ielele, Frumoasele, Milostivele, care umblă prin aer şi pedepsesc prin schilodire pe aceia care munceau în zilele săptămânii ce preced sărbătoarea.

Rusaliile, ca persoane feminine mitice jucau la miezul nopţii, cântau şi strigau pe aceia care nesocoteau prin lucrare sărbătorirea lor, să-i pedepsească (să fie luaţi din Rusalii).

La Aninoasa era interzis lucrul femeiesc: spălatul, cusutul, torsul, ţesutul, fiindcă era rău de pocit (te ia din Rusalii).

In săptămâna Rusaliilor era bine să mănânci usturoi şi nu trebuia să te culci pe câmp, ori să umbli noaptea pe la răscruce de drumuri, ca să nu fii pocit.

La Godineşti de Rusalii nu se umbla i cu flori roşii, să nu fii luat de Rusalii, | adică să te apuce ameţeala. Fetele şi fe­meile purtau la gulerul cămăşii pelin şi I usturoi să fie apărate împotriva Rusaliilor.

Obiceiul purtării leuşteanului şi usturoiului în săptămâna Rusaliilor şi punerea în scop preventiv de ramuri verzi, mai ales de tei, la stâlpii porţilor precum şi prin casă şi grajduri, era frec­vent în judeţ şi avea menirea feririi de strigoaice, dar şi de grindină ori "hale"

Cei pociţi de Rusalii erau adesea vindecaţi dacă-i jucau căluşarii odată sau de mai multe ori. La Şipot dacă-1 lua pe careva din Rusalii cu dureri de cap, junghiuri, ameţeli, se ducea căluşul să-1 joace în curte (dacă putea, juca şi bolnavul). I se dădea să mănânce usturoi iar căluşarii treceau peste el, cântându-i-se: "Din Rusalii să te scoli, Din căluş să sai în sus!". In Duminica Rusaliilor erau organizate în satele gorjene praznice, hramuri şi bâlciuri.