FLORIILE

              “ Intrând Tu Doamne, în sfănta cetate, şezând pe mânz ,Te-ai sârguit să vi spre patimi , ca să primeşti legea şi proroocul.Iar pruncii  evreiesti , mai înainte vestind biruinţa învierii, te-au întâmpinat cu ramuri şi cu stâlpări , zicand: bine esti cuvântat Mântuitorule, mântuieşte-ne pe noi”(Triod)

                  Sărbătoarea se prăznuieşte în ultima  duminica din Paresimi .La romani se sărbătorea Floralia , în cinstea zeiţei Flora , protectoarea florilor, dar creştinătatea  a impus Floriile în amintirea întâmpinării cu ramuri de salcie , finic şi palmier a Domnului Isus Hristos la intrarea în Ierusalim după învierea lui Lazăr.

                  Românii cinstesc Floriile cu ramuri de salcie înmugurită .Ele sunt simbolul vegetaţiei reâmviată primăvara.Salcia este cinstită în această ultimă duminică dinaintea răstignirii Mântuitorului fiindcă atunci când Fecioara Maria  a vrut să treacă un râu o salcie s-a aplecat peste ape ca să poată trece.Atunci Maica Domnului a binecuvanta-to să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu plecată peste ape şi  sfântă de Florii.

                  Şi în Gorj rămurele de salcie sfinţită erau aduse acasă după ce se atingeau cu ele toţi ai casei , precum şi vitele , erau puse la icoană ori la grindă să fie ferită gospodăria de rele ori să fie folosite în caz de îmbolnăviri: mâţişorii erau înghiţiţi  , vindecând durerile de stomac iar crenguţele petrecute peste brâu se credea că alină durerile de spate.Ramurile de salcie sfinţite erau puse în grădini şi livezi ca să le ferească de stihiile naturii, dar în special de grindină .

                   La Negomir se legau 2-3 nuiele la vie să o ferească Dumnezeu de grindina, la Racoviţa salcia era pusă în ziua de Florii în cânepă pentru a avea rod bogat.

                  În judeţ , aşa cum rezultă din notările scriitorului  Alex. Odobescu  oamenii luau ramuri de salcie din crâng , la ieşirea de la slujba de la slujba de Florii , fiindca se considera că în acestă zi salcia este sfinţită (fapt asemănător cu apa la Bobotează).

La Broşteni femeile urmăreau ca ramurile de salcie să fie fără crăci, dacă aveau încrengături fără soţ era semn rău , tot la Broşteni ramurile de salcie erau puse în coarnele vacilor şi la găleata pentru muls.Se credea că astfel nu va putea fi luat prin vraji sporul laptelui .

În această zi urzicile culese puse la uscat erau folosite la ceaiuri pentru tot felul de boli . Se zicea că la Florii se mărită urzicile şi nu mai sunt bune de mâncat.

În majoritatea satelor judeţului se credea că în această zi nu era bine să te speli pe cap fiindcă îţi înfloreşte ( încărunţeşte ) părul.

Cultul pentru morţi se manifestă la Florii prin pomeni ( inclusive cu peşte fiind dezlegare în post la fel ca la Blagoveştenie).Se curăţau mormintele, se plantau flori .

Meteorologia populară susţine că asa cum e vremea în ziua de Florii asa va fi şi la Paşte.