ECHIPAREA TERITORIALĂ A JUDETULUI GORJ

La 1 ianuarie 2006 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km., dintre care 221 km. modernizate si 104 km. cu imbracaminti asfaltice usoare.

Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati, dintre care 7 municipii si orase, 13 localitati beneficiind de canalizare publica. Municipiul resedinta de judet, Tg-Jiu, dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze, lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km.

Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha., iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha.

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725,9 km., incluzand 63 de localitati, ponderea cea mai mare, asa cum era si normal, detinand-o municipiul Tg-Jiu (22,0 %), urmat de celalalt municipiu al judetului, Motru. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile, aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi, mai mult de jumatate revenind municipiului Tg-Jiu, cu 45400 mc/zi.

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj, din care 54,8 % municipiului Tg-Jiu. La nivel de judet 65,9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11,4 % uzului public. In privinta modalitatii de contorizare, consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38,9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj.

Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182,4 km. lungime totala simpla a conductelor de canalizare, din care 68,5 km. in municipiul Tg-Jiu; 31,7 km. in Motru; 25,4 km. in Tg-Carbunesti, 13,8 km. in Rovinari.

Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era, pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi, peste 87 % din capacitati deservind municipiul Tg-Jiu. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. mc apa reziduala, rezultand 253 tone namoluri.

Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610,2 km., repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin, Turburea, Stoina, Ticleni, Aninoasa, unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante, dar si alte localitati: Tg-Jiu, Rovinari, Targu-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Turceni.

Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal., din care pentru populatie 175222 Gcal. Pe principalele localitati, municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc, cu peste 50 %, urmat de Motru, cu 40,8 % si Bumbesti-Jiu 2,5 %. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu, unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale, pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome.

In privinta asigurarii salubritatii localitatilor, dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare, 28 autovehicule pentru gunoi, din care 14 gunoiere compactoare, cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune, stropire, automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet, 93,1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6,9 % in locuri neamenejate.

In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale:

*drumuri nationale (13000 km.,aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor)

*drumuri judetene (75000 km., aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene)

*drumuri municipale si comunale

Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km., din care 342 km. drumuri nationale, 753 km. drumuri judetene, 791 km. drumuri comunale. Dintre drumurile nationale, 316 km. sunt modernizate, deci 92,4 %, iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21,7 %. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri, a caror lungime totala este de 7699 metri. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri.

Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79, de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj, cat si pentru intreaga tara. Strabate judetul de la sud la nord, legand principalele localitati: Turceni, Bilteni, Rovinari, Tg-Jiu, Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului.

Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri, dintre care electrificate 233 kilometri. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42,1km. / 1000km.

Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. Ruta nationala Timisoara - Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu, Tg-Carbunesti, Turceni, Rovinari, Motru, dar si alte 35 de localitati. Nu exista o legatura feroviara directa intre Tg-Jiu si Motru, ci doar prin Craiova.

La fel ca si in cazul drumurilor, legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului, unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti - Livezeni.

Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta, in 1956, linia ferata Tg-Jiu - Rovinari, extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi, asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale.

In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu, intr-o cladire noua, cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori.

Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura

Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt:

-capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent; -intarzieri in intretinere

-lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica; -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare, alunecari de teren, precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj, mult peste capacitatea proiectata a acestora;

In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor , pot fi identificate mai multe prioritati:

-in primul rand, intretinerea drumurilor existente, fiind in pericol de a le pierde. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii, care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele "plombari anuale";

-aspecte de siguranta si fluidizare a traficului, prin marcaje, semaforizari, jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat;

-marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. sunt drumuri de tara pietruite, dar neasfaltate, 64 de km. sunt drumuri nepietruite);

-dotarea cu utilaje rutiere, statii de asfalt, mijloace de transport moderne, care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii), precum si o crestere a vitezei de executie, pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa;

-respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri.