INDUSTRIA IN JUDETUL GORJ

Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil, altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor.

Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt:

Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari, Jilt si Motru. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. adancime. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata.

Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone, care, lucrand la productivitatea maxima a minelor existente, vor mai dura 40 de ani. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari .

Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran), cenusa obtinuta se ridica la 40%, iar continutul de apa este de 35-42%. La Rovinari, continutul de sulf se ridica la cca.1,5%.

Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere, ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice.

Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni, Bustuchin si Colibasi. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%, iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal./kg. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea, nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj.

Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. Resurse majore se gasesc la Bustuchin, Stoina si Turburea. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei.

Ca si in cazul petrolului, nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj.

Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului, in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita, aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. Calcarul din zona, de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni, aflata la nivelul Platformei Gornovita, la o adancime de 700 metri, stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim.

Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. Unul dintre ele, continanad marmura alba pura, nuantata alb, galben, cenusiu si gri, de tip carbonic, este localizat in nordul muntilor, pe raul Bratu, un afluent al Jiului, la aproximativ 35 km. nord de mun. Tg-Jiu. Zona este accesibila printr­un drum neamenajat. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km.departare. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2,5 cu 25 km., gata sa fie exploatat. Rezervele sunt estimate la 120 mil. m.c. si este considerat viabil din punct de vedere economic. Cel de-al doilea depozit, avand marmura neagra, necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic.

Argila Exista depozite de argila la Lelesti, Pestisani, Bradiceni si Rovinari. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida, fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand, cea de Pestisani este folosita pentru olarit, argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. Rezervele de la Rovinari, cu un procent ridicat de silicat, asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. tone. Argila de aici nu a fost exploatata inca, fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor.

Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri), exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu, in apropierea celei de marmura. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu, roz sau verde, neexploatate.

Urmare a rezervelor de care dispune, intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva, principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil - lignit in doua mari bazine, Motru si Rovinari, industria producatoare de electricitate, reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari, dar si prin o noua componenta, productia in hidrocentrale, precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare.

Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani, contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului.

De aceea, principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei, ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia, cum ar fi gazul, apa, energia nucleara si petrolul, cu costuri mai reduse. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane.

Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor, industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic, prelucrarea lemnului si producerea de mobila, industria producatoare de confectii si imbracaminte, industria tutunului, industria materialelor de constructii, sticla ceramica si ornamentala.

Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt:

Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu, prin unitatile sale extrage, prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita, Rovinari si Turceni, principalii beneficiari, alte unitati industriale si gospodariile populatiei. Rezervele industriale confirmate sunt de 2,2 miliarde tone de lignit, situate pe teritoriul judetelor Gorj, Valcea si Mehedinti. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg, unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani.

Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere, Rovinari si Motru.

Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Sucursala Tg-Jiu

coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina, avand in exploatare schelele de la Ticleni, Balteni, Colibasi, Bustuchin, Coltesti, Totea, Vladimir, Socu, Alunu, Vladuleni si Schela Petroliera Turburea, cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea.

Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S.N.P. PETROM S.A. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii.

In cadrul S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala

PECO Gorj, care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu, cate una la Tg-Carbunesti, Rovinari, Motru, Matasari, Turceni, Alimpesti, Bumbesti-Jiu, Tismana.

Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu, avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului

tubular. Din 1996 a devenit sucursala a S.N.P. PETROM SA, pentru ca in 1997

sa devina subordonata a B.O.S.S. Campina.

S.C.ARTEGO S.A. a fost infiintata in anul 1973, avand ca profil fabricarea de benzi de transport, placi tehnice, garnituri presata, covoare, mansoane, precum si cauciuc regenerat, matrite si accesorii metalice. Este principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari, Motru si Valea Jiului. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor, locomotivelor, transformatoarelor electrice, instalatiilor de forta.

S.C. CONFECTIA S.A. Tg-Jiu, infiintata in 1940, realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa.

S.C. ROSTRAMO S.A. produce cherestea, placi aglomerate lemnoase, placaj, furnire estetice, mobilier, tapiterii, decoratiuni interioare. Materia prima, asigurata prin intermediul S.C. ROBUR S.A., este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali, zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi, Apa Neagra, pana la Baia de Arama.

S.C. MIRFO S.A., profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice, prese mecanice, foarfece ghilotina, ciocane de forjare, masini speciale pentru deformare plastica, masini de injectie s.a.. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare.

S.C. GRIMEX S.A. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C.N.L.O.

S.C. MACOFIL S.A. Întreprinderea are in componenţa sa: o secţie de produse ceramice, o secţie de prefabricate din beton armat, o secţie pentru producerea materialelor construcţii.

In anul 1990 întreprinderea a devenit S.C. MACOFIL S.A. Tg-Jiu.

S.C. UNIREA S.A. Printre primele înfiinţate in Tg-Jiu, fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare, caolină, şamotă, şamotă grea, masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază.

S.C. MARSAT S.A. Prima firmă privatizată, prin metoda MEBO, din municipiul Tg-Jiu . Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construcţii montaj, reparaţii, retehnologizări, puneri in funcţiune, service si asistenţă tehnică pentru instalaţii electrice si de automatizare.

I.E. ROVINARI, I.E.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului, si printre cele mai importante din tara, productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil. kwh. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare, utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C.N.L.O. Tg-Jiu.

Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar, de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii, cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia, precum si ca rezultat al costurilor ridicate.

O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari.

Schimbarea strategiei energetice la nivel national, amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile, schimbare care, insa se va realiza inevitabil in anii urmatori, in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara), va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct, cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora.