INFORMATII DESPRE TARGU-JIU

Cu o vechime de peste două milenii ca aşezare omenească şi una atestată documentar de 600 de ani, municipiul Targu-Jiu este astăzi unul dintre oraşele dezvoltate ale României, un oraş cu un bogat şi interesant trecut istoric. După evenimentele din anul 1989 înaintează cu demnitate si curaj pe noul drum al modernizării, civilizaţiei şi prosperităţii umane.

Unic în felul său, încărcat de semnificaţii şi tradiţii arată a fi un oraş frumos, pitoresc ca şi Gorjul a cărui capitală este, cu oameni isteţi, harnici, oneşti, cu frica lui Dumnezeu şi cu multă dragoste faţă de meleagurile pe care trăiesc şi muncesc.

Străzile sale largi, aerisite, bine îngrijite şi frumos ornamentate cu pomi, arbuşti, vase cu diferite specii de flori, încântă privirea, creează o bună dispoziţie şi te îndeamnă să le vizitezi.

Construcţiile acestui oraş mai vechi sau mai noi, se prezintă într-o ambianţă plăcută, stilul predominant fiind cel tradiţional local în continuă perfecţionare, graţie conducerilor locale ale administraţiei şi ingeniozităţii specialiştilor în arhitectură.

Marea majoritate a construcţiilor a fost ridicată în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Fie că este vorba de sedii ale administraţiei, ale unităţilor economice social-culturale, sportive etc, fiecare edificiu îşi are personalitatea sa, este unul mai frumos decât altul.

Fără minimalizarea altora, reţin atenţia localuri ca: Hotelul Gorj, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa Tehnicii pentru Tineret, Teatrul Elvira Godeanu, Gara oraşului, Tribunalul, localurile băncilor, C.E.C.- ului, Complexele comerciale, blocurile de locuinţe din zona centrală, spitalele, şcolile ş. a.

Oraşul beneficiază şi de edificii cu arhitectură deosebită ridicate în secolele anterioare. întâlnim construcţii din secolele XVIII - XIX cu arhitectură în stil vechi românesc cu influenţe orientale sau ale renaşterii franceze şi germane, continuând cu cele ale stilului neoromânesc şi eclectic.

Printre acestea figurează casele pitarului Maldarescu din strada Tudor Vladimirescu, slugerului Barbu Gănescu din strada Victoriei, sameşului Vasile Moangă din strada Şiret, şetrarului Chiriţă Corbeanu din strada Parâng, protopopului Schevofilax din B-dul Ecaterina Teodoroiu, bisericile din partea centrală a oraşului şi cea din cartierul Vădeni - zona Băniei.

De la finele secolului al XlX-lea se remarcă Palatul Administrativ construit în centrul oraşului special pentru primărie - actualmente sediu al Consiliului Judeţean şi al Prefecturii, cu superba sală maură de o frumuseţe rarisimă, şi Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu - fost liceu, fost gimnaziu.

Prin prima jumătate a secolului al XX-lea se disting prin arhitectura lor laică Colegiul Naţional Spiru Haret - fosta Şcoală Normală de învăţători, sediul actual al Primăriei oraşului din B-duî Constantin Brâncuşi, şi casele de locuit ale lui lunian, Catană, Opriş ş.a.

împodobirea cu flori constituie o veche şi interesantă tradiţie a locuitorilor. Din primăvară şi până toamna târziu întâlneşti în cale la tot pasul cele mai felurite specii de flori în gospodăriile populaţiei, în ansamblurile de blocuri, la sediile unităţilor, pe străzi şi în spaţiile verzi, încât pe bună dreptate Targu-Jiu merită să poarte şi numele de „Oraşul Florilor".

Pentru a fi observat în ansamblu, oraşul poate fi privit de la altitudinea de 326 m de pe Dealul Târgului, de unde panorama sa se desfăşoară ca o dantelărie superbă ce îmbină naturalul cu artificialul în care se disting: partea centrală cu masivitatea construcţiilor sale; zonele blocurilor de locuinţe ale căror construcţii prezintă aspecte de cetăţi grandioase; străzile ce arată ca nişte linii paralele dispuse de la est la vest şi de la nord la sud, flancate de casele parcă sculptate în miniatură, însoţite de arborii care se iau la întrecere cu ele; iar mai spre periferie se conturează figurile combinatelor, fabricilor şi ale altor unităţi industriale cu fiefurile lor şi coşurile fumegânde.

Dar peste toate edificiile se înalţă maiestuos Coloana Infinitului care stă de strajă, şi face simbolic legătura dintre pământescul glob şi cerescul infinit.

La mijlocul oraşului, pe direcţia vest-est apar ca nişte veritabile oaze de verdeaţă Grădina Publică şi Parcul Coloana Infinită, legate între ele în linie dreaptă de artera Calea Eroilor.

La rândul său, Jiul, ce străbate teritoriul oraşului de la nord la sud, încântă ochiul şi se impune prin oglinzile lacurilor şi hidrocentralelor dătătoare de energie electrică şi lumină. Târgu-Jiu este oraşul de suflet al lui Tudor Vladimirescu, conducătorul mişcării revoluţionare de la 1821 împotriva dominaţiei otomane şi a nedreptăţilor sociale interne. Aici, la 21 ianuarie 1821 şi~a dezvăluit planul revoluţiei în faţa unui cerc restrâns de prieteni şi însoţit de o ceată de arnăuţi s-a îndreptat spre Câmpia Soarelui de la Padeş.

Prin intermediul generalilor gorjeni Gheorghe Magheru şi Cristian Tell, populaţia Târgu-Jiului a stat conectată la evenimentele revoluţionare de la 1848 şi apoi cele legate de unirea de la 1859 a ţărilor române. Din 1857 populaţia oraşului având încredere în ei, i-a trimis ca deputaţi în divanul Ad-hoc.

In primul război mondial, bătrânii, femeile şi copiii au înscris o pagină de glorie la 14 octombrie 1916, la podul Jiului, oprind pătrunderea în oraş a armatei germane invadatoare sub deviza „Pe aici nu se trece"

In actualul cartier Vădeni din Târgu-Jiu s-a născut la 6 ianuarie 1894 Ecaterina Teodoroiu, cea care şi-a sacrificat frageda tinereţe în 1917 în lupta de la Mărăşeşti împotriva nemţilor, devenind „Eroina de la Jiu"-Janna D'Arc a neamului românesc.

Oraşul acesta de pe Jiu este de asemenea prin excelenţă oraşul lui Constantin Brancusi, geniul sculpturii moderne. Aici în anii săi de glorie 1937-1938 a înălţat în aer liber Ansamblul Monumental „Calea Eroilor" alcătuită din Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului.

Referindu-se la Târgu-Jiu în publicaţia România Pitorească, scriitorul Alexandra Vlahuţă care cunoştea bine acest oraş, a scris printre altele: „Aici la Târgu-Jiu amintirile istorice sunt vii, strânse cu pricepută grijă şi păstrate cu sfinţenie. Nicăieri nu am găsit atâta iubire de ţară, atâta respect pentru trecutul neamului nostru ca-n oraşul acesta liniştit, unde toate parcă te îndeamnă la gânduri frumoase şi fapte bune"".