Manastirea Visina

Hramul: “Sfanta Treime”

Localizare: Sos. Targu-Jiu - Petrosani , la iesirea din defileul Jiului, Bumbesti-Jiu la 14 km. de Targu-Jiu

Manastire de calugari: 6 vietuitori in documente

Staret: Melchisedec Supraschi

            Ruinele Manastirii Visina (situata pe malul drept al Jiului, la iesirea din defileu) sunt o marturie a inceputurilor monarhismului la noi.

            Istoricul I. Donat in lucrarea “Fundatiile religioase ale Olteniei” a emis ipoteza ca Manastirea Visina a fost ctitorita de Nicodim.

            Cronica rimata de la Prislop, cu titlul “Plangerea Silvasului” scrisa de un calugar, aminteste de prezenta lui Nicodim pe Jiul de sus: “Locul cel ales mai intai // Este in Surduc sus pe Jiu // Acolo pestera am gasit // Si intransa s-a salasluit // Care pestera e acum se gaseste // Si a Sfantului Nicodim se numeste”.

            Intre cei inscrisi ca ctitori, prin contributia adusa la ajutorarea manastirii, documentele amintesc pe Mircea cel Batran, Basarab Voievod, Neagoe Voda si alti domnitori ai secolelor al XVI-lea al XVII-lea.

            Date privitoare la inceputurile manastirii le furnizeaza documentul lui Neagoe Basarab din 14 dec. 1514, care pomeneste pe primul egumen cunoscut al manastirii, Grigorie. Egumenul si calugarii se parasera in fata divanului cu mosnenii din satele invecinate, Bumbesti si Porceni, pentru hotarele stapanilor lor. Pentru a se restabili hotarele au fost trimisi trei dregatori, Detco banul, Stanciul mare portar si Neagoe spatarul, insotiti de 12 boieri din partea locului. Acestia “au umblat pe ocina si au gasit vechile hotare din zilele lui Mircea voevod...”

            Actul din 1514 pomeneste de prezenta unor hotare ale stapanirii manastirii “din vechime, inca din zilele lui Mircea Voevod.” Avem astfel certitudinea ca asezamantul de la Visina are o vechime cel putin din aceasta epoca, de sfarsit al veacului al XIV-lea si inceputul celui de-al XV-lea.

            Alte hrisoave pastrate de la Neagoe Basarab mentioneaza pe langa grija Voievodului pentru Manastirea Visina si prezenta familiei puternicilor boieri Craiovesti care au daruit manastirii muntele Plaseala. Jupanita Neagra este sotia lui Parvu I. Craiovescu si mama lui Neagoe Basarab, cel care avea sa-i mute cu fast ramasitele pamantesti la Curtea de Arges, dedicandu-le pagini vibrante. Iar fiica ei Marga este sotia lui Marcea postelnicul, ambii donatori in 1518-1519 la Manastirea Bistrita Olteana, ctitoria Craiovestilor. Ipoteza noastra cu privire la o eventuala refacere sau reparatie in vremea lui Neagoe Basarab, sunt: O hotarare a lui Petru de Neagoe Basarab si inchinarea manastirii ca metoh la Tismana de catre Dragomir spatar, la 13 februarie 1599.

            De la vechea manastire nu s-au pastrat urme ale chiliilor sau ale zidurilor de incinta, Jiul distrugand eventualele ruine de pe latura estica prin macinarea malului. Au ramas doar ruinele bisericii.

            Actul de hotarare a recunostruirii Manastirii Visina a fost incheiat la 19 oct. 1994 in prezenta acad. Dr. Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei.

            Prin hotararea 7538 a Sfantului Sinod al Bisericii ortodoxe Romane s-a reinfiintat manastirea Visina cu hramul Sfanta Treime.

            Obiectivul propus este ca biserica paraclis a Sfintei Manastiri Visina sa fie structurata din punct de vedere al spatiului, pe orizontala, de la vest la est in : pridvor, pronaos, naos si altar. Structura va fi realizata din lemn de stejar (pereti, bolti, sarpanta, invelitoare), cu infrastructura din beton si piatra iar elevatiile din piatra de stanca legata cu mortar de var.

                                                                                                         ***

Strajuit de munti si cu linistea turburata de curgerea cand domoala, cand vijelioasa a Jiului, drumul spre Lainici ne face sa ne oprim mai sus de gara Meri la Monumentul Generalului Dragalina, ridicat in anul 1927 in memoria eroului cazut pentru apararea defileului de atacurile din 1916 ale armatei germane.

Cu emotia momentului de reculegere pentru jertfa inaintasilor continuam pe drumul in susul Jiului, retraind aidoma lui Alexandru Vlahuta pagini din “Romania pitoreasca”: Nicaieri n-am vazut desfasurate cu atata maiestrie, in acelasi cadru, cele trei mari podoabe ale pamantului: muntii, padurile si apa.”

Iar o podoaba turistica intr-o zona de largire a defileului este Popasul de la Lainici cu locuri de cazare si masa.

Aici se organizeaza anual la 6 august Festivalul folcloric “Cantecul Muntilor” la care participa lume venita dincolo si dincoace de munti.

In vecinatatea Popasului turistic, dar avand o vechime seculara se afla un loc de inchinaciune si credinta: Manastirea Lainici.

Vezi si:

Manastirea Lainici

Manastirea Polovragi

Manastirea Crasna