Manastirea Crasna Se afla asezata la poalele muntelui Muncel intr-o zona, care asa cum semnifica si numele, e deosebit de frumoasa. Este ctitoria Marelui Pitar Jupan Dumitru Filisanu, nepot al Marelui Ban al Craiovei Dobromir si var cu Doamna Stanca a lui Mihai Viteazul.

Biserica terminata la 24 sept. 1637 este construita in stil bizantin cu ziduri groase acoperite de sindrila. Boltile apar joase si se reazima pe o coloana ce inconjoara biserica.

Turla octogonala se afla deasupra naosului. Biserica nu a fost zugravita complet.

La 1757 si la 1792 alti ctitori, Clucerul Mihai Crasnaru si Doamna sa Balasa cu neamul impreuna cu Ion si Andronache Tundrea cu familiile, indemnati de harnicul egumen Vartolomeu Hotinescu si cu binecuvantarea Episcopului de Ramnic Grigore Socoteanu au reparat biserica, au completat pictura, au facut indreptari la catapeteasma si au inzestrat-o cu noi mosii.

Al. Stefulescu face o descriere completa catapetesmei, giuvaier de arta decorativa: “Intre naos si altarul bisericii se afla un giuvaier de catapeteasma, cap de opera a sculpturii si picturii romanesti, din veacul XVII-lea.

O foarte uimitoare de jos pana sus, plina de maretie si de gust, impletita cu abilitate si eleganta neintrecuta, sapata cu o dalta maestrita, umpluta cu iconite artistice, incinsa cu brane de o finete admirabila si sus, sus de tot, incoronata cu o maiestuoasa, dar dureroasa, rastignire, ce troneaza peste simpaticele chipuri ale lui Matei Basarab si mitropolitul Stefan, neuitatul arhipastor al Munteniei, din timpul talmacirilor cartilor de pe slavoneste in romaneste. Totul este lucrat cu arta si imbelsugare care face admiratia tuturor vizitatorilor Crasnei. Materialul, forma si inscriptiunile infatiseaza in toata splendoarea lor viata religioasa a Romanilor din veacul al XVII-lea, epoca prin excelenta a cladirii manastirilor.

“Chipul dulce al lui Christos, sublimul si divinul martir, de indura de bunavoie moartea cea mai atroce pentru salvarea lumii, exemplu fara perecje de abnegatie si sacrificiu; suferintele ingrozitoare ce i se zugravesc pe fata, capul sau plecat cu resemnare spre dreaptal surasul divin ce i-a ramas pe buze, ca si cum si-ar arata multumirea ca a murit de moartea sa cea mai infamata, rezervata criminalilor: corpul sau, depus in marime naturala si sfasiat de cuie si de lancea centurionului, inspira sentimente ce incalzesc inima, facand-o capabila de actiuni generoase si inalta sufleul in regiunile senine ale idealului. Nu stii ce sa admiri mai intai: materialul ales din care e facuta ori arta ce se inchiaga in sculptura si pictura acestui giuvaier national, darnicie in adevar domneasca. Seninatatea fetii Sfintei Fecioare, ingereasca Sa privire, vesnic blanda si dulce, chipurile apostolilor si profetilor, ce transpira o liniste cereasca neturburata, vadesc cu tarie sufletul nobil si iscusit al artistului.

Deasupra crucii Mantuitorului sta scris motivul osandirii Sale, in limbile ebraica, greaca si latina “Iisus Nazarineanul, regele Iudeilor”. Mai jos, sub picioarele lui Christos, sta in genunchi in partea dreapta Matei Voda cu coroana pe cap in mantie domneasca, cu mainile rugatoare, avand inscriptia: “Io Matei Basarab Voevod”. Iar de cea stanga, se afla tot in aceiasi portiune Mitropolitul Stefan in sacos, cu mitra pe cap si cu amforul pe umeri, cu inscriptia tot in slavoneste: Chir Stefan mitropolit si arhiepiscop a toata Tara”.

La 1786 Manastirea figureaza ca metoh al Episcopiei Ramnicului.

Conform pisaniei inscrisa la 1808 pe peretele dinspre miazanoapte Dumitru Ursache, capitan al plaiului Novaci, insarcinat cu ingrijirea schitului, gasindu-l in ruina, cu multa osardie l-a ridicat, acoperind biserica si a construit noi chilii pentru monahi.

La 1820 Constantin Dragoescu a intregit reparatiile generale si a inadit stalpii advonului alterand forma initiala si pictand pe aceasta parte a intrarii in biserica, chipuri de sfinti si tablouri cu sfarsitul lumii si judecata viitoare.

Incepand cu anul 1887 schitul Crasna a devenit biserica ingrijita de popa din Hotini.

In 1915 M. Paisescu, boier din partea locului a solicitat episcopului Sofromie de Ramnic sa trimita calugari la Crasna.

Incepand cu anul 1936 prin contributia noului ctitor Gh. Tatarascu. Prim Ministru si Consilier Regal schitul Crasna a renascut. Biserica a fost acoperita cu sindrila, s-a spalat si reparat pictura, au fost daruite obiecte de cult.

Chiliile dinspre nord au fost inlocuite cu o cladire pentru adapostul monahilor.

Chiliile dinspre miaza-zi au fost reparate, dar li s-au pastrat pridvoarele si beciul.

Dupa 1990 biserica si chiliile din ambele corpuri au fost acoperite cu tabla iar corpul de chilii din partea de sud a fost si renovat.

Pictura

Este in fresca si dateaza din 1757, cu tablouri de mare expresivitate, tampla de valoare din vremea lui Matei Basarab, adusa de la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova.

Deosebit de valoros este tabloul votiv reprezentand pe Matei Basarab si Mitropolitul Stefan.

Familia Ctitorului Gh. Tatarascu si-a exprimat dorinta de a aduce ramasitele pamantesti ale celui care a fost prim-ministru al Romaniei, la Crasna, un loc binecuvantat pe care cu stradanie monahii il pot schimba in renume. La Manastirea Crasna frumosul este cu adevarat la el acasa.

***

De la Crasna, drumul spre Polovragi, adapostit in partea nordica de Parang, trece mai intai prin Carpinis, localitate atestata documentar la 8 sept. 1580. Aici se afla o biserica din lemn tarnosita in anul 1883 iar recent, prin grija preotului I. Popescu s-a construit o manastire – complex filantropic.

Hramul: “Sf. Nicolae”

Manastire de calugari: 5 vietuitori

Staret: Nifon Aftanache

Vezi si:

Manastirea Lainici

Manastirea Polovragi

Manastirea Icoana

Lista manastirilor din Gorj