Prima consemnare a existentei schitului o aflam in inscriptia zugravita la 1793 deasupra intrarii in pronaos cu referire la data de 1514 avand ctitori pe Danciu si Oprea.

Intr-un document datat 1525 Stramba apare metoh al manastirii Govora.

In anul 1603 in locul vechiului schit s-a ridicat manastirea de azi.

In anul 1594 s-a asezat la Stramba ca mare proprietar Stoichita Raioseanu. El a fost ridicat la rangul de logofat al doilea, mare vister si mare postelnic in sfatul lui Mihai. El a contribuit la zidirea manastirii.

In decursul anilor la sporirea zestrei manastirii au participat Voievodul N. Mavrocordat (1705-1706) si Stefan Cantacuzino. Perioada de decadere a manastirii a fost dupa anul 1700, iar la 1812 ea ramane in parasire, devenind biserica filiala din parohia Hodoroasa.

La 8 noiembrie 1724 chiliile si acoperisul bisericii vor arde. Asa cum mentioneaza egrumenul Mitrofan intr-un hrisov, focul se banuieste ca a fost pus de 2 calugari straini din tara ungureasca.

Din acelasi hrisov aflam ca Raioseanu Caoitanul s-a imprumutat de 190 taleri sa ii foloseasca la recladirea chiliilor si a magaziilor din lemn iar biserica o va acoperi cu sindrila din stejar.

De la aceasta data pana la recladirea staretei si anexelor din caramida in anul 1923 nu s-a mai pastrat nici un document referitor la manastire.

La 5 noiembrie 1923 ieromonahul Veniamin Pestrea a reinfiintat schitul refacand si consolidand biserica si chiliile in paragina.

In anul 1927 Comisia Monumentelor istorice condusa de N. Iorga contribuie la reparatiile exterioare ale bisericii si acopera cu var pictura exterioara degradata.

In anul 1956 Stramba devine manastire de maici avand stareta timp de 27 ani pe Ermionia Candea.

In anul 1983 in locul sindrilei se pune tabla pe acoperis si s-au facut reparatii capitale.

Sub staretia lui Paisie Ulesan si cu sprijinul Mitropoliei Olteniei s-au facut restaurari la biserica si s-a pus temelia cladirii chiliilor.

De la 1 octombrie 1991 stareta este Marina Gligor.

Arhitectura

Biserica asa cum a fost construita din caramida in anul 1603 o regasim si astazi.

Planul este triconic, cu abside pentagonale in exterior, si o singura turla octogonala pe baza patrata.

Exteriorul are un brau care imparte fatada in doua registre, in registrul de jos si la turla sunt ferestre inalte si stramte, introducand in compozitie accentul vertical. Ele sunt identice cu cele de la biserica episcopala din Arges.

Cornisa de la baza turlei aminteste de cornisa de la Manstirea Dealul-Turla cu contur octogonal e decorata cu panouri dreptunghiulare. Pridvorul dreptunghiular se sprijina pe stalpi circulari de caramida deschizandu-se prin arcade semicirculare spre fatada si in lateral.

Pronaosul e putin luminat datorita ferestrelor cu deschidere mica. Trecerea in naos se face printr-o deschidere centrala, aceasta fiind o solutie specifica sec. al XVI-lea. Naosul dispus pe un plan patrat e largit lateral cu doua abside circulare . Turnul octogonal pe o baza patrata ii lumina si monumentalitate. Altarul este semicircular si acoperit cu o calota semisferica.

Pictura

In anul 1793, vel armasul Constantin Raioseanu si jupaneasa Pauna au inaugurat actul terminarii zugraveli manastirii in interior si exterior.

Pictura din pridvorul manastirii unde cea murala trebuie sa fi continuat in exterior, prezinta caracteristicile sec al XVIII-lea cu detalii interesante. Un registru pornit din stanga pridvorului prezinta intr-o succesiune de imagini “Facerea lumii”, ceea ce surprinde este faptul ca “fetele intelepte” au suluri in maini, pe care scrierea este slavona, nu chirilica.

Registrele ce impodobesc boltile sunt din sec. al XVIII-lea, cum dovedeste redarea “Gurii Iadului”, caracteristica a picturii acelor ani.

Pronaosul e dominat de tablouri votive: Stoica Raioseanu cu jupaneasa Dochia.

Pe peretele dinspre nord sunt alti stranepoti ai ctitorului: Dumitrascu cu jupaneasa Harsova, Stamate, Barbu cu jupaneasa Ilinca, Radu cu jupaneasa Aspra.

Pe peretele dinspre sud e nepotul ctitorului, jupanul Milos si jupaneasa Balasa. Alaturi de tablourile votive pronaosul e completat cu scene biblice, dispuse pe trei registre culorile folosite fiind vii.

Cele doua abside ca si turnul sunt ornamentate cu scene singuratice: Nasterea Mantuitorului, Adormirea Maicii Domnului , Invierea.

La Manastirea Stramba au venit oaspeti de seama: Marin Sorescu la 14 august 1986, Petru episcopul de la Balti si loctiitorul Mitropolitului Basarabiei, Grigore Vieru.