Numele localitatii Polovragi, preluat si de Manastirea Polovragi, a atras o serie de cercetari, care au incercat sa-i descopere semnificatiile tainice. Unii l-au pus in legatura cu o planta rara, numita povagra, sau polvraga, intrebuintata in popor ca remediu impotriva bolilor; altii l-au derivat de la un cuvant grecesc compus, care referindu-se la natura inconjuratoare a localitatii, ar insemna “mult stancoasa” (Ghenadie Enaceanu), unii l-au dedus de la cuvinte, slave care cu sens nesigur, ar vrea sa indice o “jumatate de vale cu malurile rapoase, iar altii au vazut in acest toponim o “vale diabolica” sau o “campie vrajita”. Totusi este posibil ca denumirea sa nu fie nici de origine dacica, cuprinzand in sine o criptograma nedescifrata inca, despre vreo conceptie a stramosilor nostri, referitoare la credinta lor religioasa sau la practicile medicale atat de mult raspandite in viata lor.

In constiinta localnicilor se pastreaza vie o traditie potrivit careia, zeul stramosilor nostri geto-daci, Zalmoxis, a locuit in pestera de la Polovragi. Aici se gaseau si o multime de vraci medici sau preoti ai religiei lor.Aceasta legenda este consemnata si de marele scriitor Alexandru Vlahuta, in lucrarea sa “Romania Pitoreasca”, unde citim ca acest zeu indemna poporul dac la lupta, pentru apararea gliei stramosesti impotriva cotropritorilor, iar “stropii ce se preling si picura si azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”. Cele mai noi cercetari istorice stabilesc vechimea Manastirii Polovragi in jurul anului 1505, fiind atribuita ctitoriei lui Radu si Patru, fiii lui Danciul Zamona. Ei sunt mentionati intr-un hrisov emis de voievodul Basarab cel Tanar (1477-1481) la 18 ianuarie 1480. Acest act constituie de fapt si primul document de atestare a satului Polovragi. Stabilirea vechimii Manastirii Polovragi la aceasta data se bazeaza pe o inscriptie slavona din anul 1505, care a fost descoperita in satul Igoiu si are urmatorul cuprins: In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. S-a zidit si savarsit acest hram Adormirea Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, sa fie de ajutor binecinstitorilor vlastelini ctitori, jupan Radu comis si fratele lui Zugrav Patru spatar”.

In sprijinul acestei inscriptii, vine alta tot in limba slavona, datand din anii 1504-1505. Ea s-a gasit in comuna Baia de Fier si cuprinde urmatorul text: “Am zidit fiii lui Dan, jupan Radu comis si jupan Patru spatar, acest hram al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in anul 7013”. Aceste doua inscriptii se crede ca au apartinut primei biserici a Manastirii Polovragi, care a existat in locul celei actuale.

Legenda spune ca locul unde se afla manastirea a fost acoperit cu padure de fag si maracinisuri. La ridicarea Manastirii s-au curatat fagetul si maracinisul si s-a semanat ghinda, motiv pentru care lacasului sfant i s-a spus Manastirea din Branistea semanata.

La 1643 in timpul domniei lui Matei Basarab Manastirea a fost restaurata, iar in anul 1647 Danciul Paraianu, capuchehaie la Constantinopol a inchinat-o Sfantului Mormant.

Perioada inchinarii a fost una intunecata pentru obstea manastirii.

In anul 1693 Manastirea a fost rascumparata de Voievodul Constantin Brancoveanu de la patriarhul Dositei cu trei pungi de galbeni.

Manastirea rascumparata devine metoh al Manastirii Hurez iar arhimandritul Ioan Sraretul a primit porunca din partea Voievodului C. Brancoveanu, sa zugraveasca biserica, sa construiasca pridvorul manastirii, sa inalte chiliile, clopotnita si zidul inconjurator.

Lucrarile au fost definitivate in anul 1712. Biserica Manastirii Polovragi este zidita in stil bizantin, are o forma trilobata, cu abisde laterale, realizata intr-o simetrie proportionata, avand urmatoarele dimensiuni: 22 m lungime, 10 m latime si 20 m inaltime. Ca elemente arhitectonice deosebite se remarca braul exterior orizontal, rotunjit, incadrat in caramizi asezate in zimti. El incinge biserica impartind parametrul in doua zone distincte: partea inferioara, caracterizata prin randuri de caramida aparenta si piatra cioplita, intercalata cu cate o caramida verticala si cea superioara, tencuita in alb. In timpul restaurarii din epoca lui Constantin Brancoveanu, i s-a adaugat un pridvor deschis, in stil brancovenesc, Biserica este pardosita peste tot cu piatra de provenienta Alunu-Valcea.

Pictura

Pictura bisericii este deosebit de importanta, atat in ceea ce priveste iconografia cat si executia tehnica.

Asemanatoare cu cea de la Manastirea Hurez, fiind opera comuna a unor pictori renumiti, are si caracteristici proprii, cu valoare de prototip. In exterior, deasupra arcadei din mijloc a pridvorului, impresioneaza frumoasa icoana “Acoperamantul Maicii Domnului”, executata in anul 1713 de Zugravul Constantin, cu urmatoarea inscriptie: “Toata nadejdea mea o pui catre tine Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau”.

In pridvor, deasupra usii de la intrare, este zugravita icoala hramului Manastirii” Adormirea Maicii Domnului”. In mijloc, este Fecioara Maria adormita, inconjurata de preoti si popor; mai jos sunt ingerii care o pazesc, iar altii patru ii inalta sufletul la cer. De o parte si de alta a intrarii, se pot admira cele doua reprezentari iconografice, unice in tara noastra, ale manastirilor din Sfantul Munte Athos. In partea dreapta a usii, este redata latura de rasarit a muntelui, cu manastirile. In partea stanga, se afla latura de sud cu manastirile. La pridvor, se mai gasesc o serie de scene din Noul Vechiul Tratament, precum si din Vietile Sfintilor. Din pridvor se intra in pronaosul care uimeste lumina exterioara prin doua ferestre sub forma de firida. In pronaos, primul registru este rezervat ctitorilor, ale caror portrete impresioneaza prin marimea lor naturala. Un zid gros, prevazut cu o usa larga, departe pronaosul de naos, care este mai spatios, cuprinzand cele patru ferestre ale turlei Pantocratorului. Pictura din naos prezinta, in registru de jo, pe Sfintii Militari in tinuta de gala, cu aureole stucate sau in relief. Pe zidul stang al usii, ce face legatura dintre pronaos si naos, este zugravit Sfantul Hristofor cu Pruncul Iisus pe umarul drept, iar pe zidul opus, calugarul Teoctist cu Pruncul Iisus pe umarul stang. Absida Altarului este Boltita.

Importanta cultural-nationala a manastirii

In Manastirea Polovragi, se pot admira numeroase si valoroase piese muzeistice. Manastirea pastreaza si o bogata colectie de carti vechi de cult si de muzica psaltica. La Manastirea Polovragi a existat si o foarte bogata miscare culturala. O valoare deosebita au inscriptiile de pe icoanele si de pe diferitele obiecte bisericesti, pastrate in Manastire, care ii intregesc activitatea ei culturala, cea mai veche fiind inscriptia de pe icoana hramului ce reprezinta Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Toate aceste inscriptii ne ajuta sa cunoastem o serie de egumeni ai manastirii si de credinciosi preocupati cu inzestrarea sfantului lacas cu obiecte de valoare, precum si cei care le-au faurit, inscriindu-si numele in randul creatorilor de arta, imbogatind patrimoniul nostru national cu opere nemuritoare.

Manastirea Polovragi a participat la desfasurarea evenimentelor revolutiei din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, cu concursul populatiei locale organizand un punct de rezistenta si aprovizionare a revolutionarilor.

Trecut si prezent

De-a lungul secolelor, in Manastirea Polovragi au vietuit calugari. In anul 1968, prin hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Manastirea Polovragi a fost transformata in manastire de calugarite, punand la temelia programului lor de viata principiul crestin: “Roaga-te si munceste”, maicile si surorile de la Polovragi au reusit, in scurt timp sa ridice la un alt nivel spiritual si material Manastirea.

In anul 1984 s-au terminat lucrarile de restaurare ale Manastirii. Cladirile au fost aduse la forma originala. Zidurile au fost fortificate, tamplaria refacuta iar la intrare a fost pusa o poarta monumentala din stejar sculptat.

S-au amenajat un Depozit al valorilor patrimoniului unde sunt pastrate pe 3000 de volume in limbile slavona, greaca si romana.

Dupa anul 1990 Manastirea a primit o suprafata de 4 ha pamant pe care maicutele il muncesc cu sarg.

A fost construita o cladire moderna cu 16 clilii, camere pentru oaspeti, ateliere si un fanar pentru gospodaria anexa. Aici au poposit atrasi de pitorescul locului, de importanta istorico-culturala a manastirii si de credinta propovaduita de maicute, oaspeti din peste 20 tari ale lumii, oameni politici (Regina Ana cu principesa Margareta la 17 aufust 1996, Ovidiu Gherman – Presedinte al Senatului Romaniei, Mugur Isarescu – guvernatorul Bancii Romaniei.

La Polovragi poposesc oameni de cultura (scriitori, pictori) din tara dar si reprezentanti ai culturii din alte tari.

Asezata intr-o zona de un pitoresc divin, in care natura a modelat stanca muntelui in vestita Pestera a Muierilor si pe Cheile Oltetului, Manastirea Polovragi ne modeleaza suftelele apropiindu-ne de Dumnezeu – devenind astazi tamaduitoarea multora.

Hramul: “Adormirea Maicii Domnului” (15 august)”

Stareta: Evghenia Vaida

Manastire de maici: 30 vietuitoare

Viata de obste

Vezi si:

Manastirea Lainici

Manastirea Tismana

Manastirea Crasna

Lista manastirilor din Gorj