POPULATIE JUDETUL GORJ

La 01 iulie 2004 populatia judetului Gorj era de 394.957 persoane, reprezentand 1,8 % din populatia Romaniei, valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. Din totalul populatiei judetului, 42,9 % traia in municipii si orase, ponderea populatiei rurale in total fiind de 57, 34 %.

Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2005, comparativ cu 2004, este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. Astfel, numarul total al nascutilor vii in anul 2005 a fost de 3799, cu 41 mai putin decat in anul precedent, conducand la amplificarea sporului natural negativ, de la -488 in 2004 la -579 in 2005. Este de remarcat, totusi, tendinta de crestere in 2005, desi timida, a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului.

Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor, paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an, urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene, in 2005 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an.

Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni, determinat de nesiguranta locului de munca, veniturile reduse, imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii.

Ocupatia populatiei

Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. Astfel, la contactul culoarului depresionar cu muntii, ocupatia principala este cresterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, a vitei de vie, iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu, Turceni si microcentralele de pe raul Gilort, Susita Seaca.

In centrele urbane, in functie de structura lor economica, populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii.

In municipiul Tg-Jiu, in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile, lucreaza un numar mare de salariati.

Forta de munca

Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. Cu o instruire corespunzatoare, forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne, in conditii de exigenta privind calitatea. Exista, insa, o lipsa de manageri instruiti la nivel european.

Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat, in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia

in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere), aceasta diferenta conducand, in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene, la conditii de munca dificile , in special in privinta timpului de lucru, care este in multe cazuri mai mare, pe de o parte, iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut, in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. 

La sfarsitul anului 2005 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90,3 mii, in scadere cu 2 mii fata de anul 2004, in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2,7 mii persoane), ca urmare a disponibilizarilor din minerit.

Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca, prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente, intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii, in special din Moldova. In aceasta perioada somajul era foarte redus, daca nu chiar inexistent.

O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior, care, in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi, masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj, cu sprijin financiar extern, rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente, precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii, firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex.: producerea de masini unelte, industria materialelor de constructii, industria prelucrarii lemnului, existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din

Universitatea Constantin Brancusi). In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi, in concordanta cu noile cerine pe piata muncii, concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite.

O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca, deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii, desi beneficiaza de stimulente din partea A.J.O.F.M. Gorj. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice, ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata.

Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. Intre acestea, cresterea economica, desi timida, insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente, sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca.