PREZENTARE GENERALA JUDETUL GORJ

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii musteriene si-au gasit adapost in peşterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului.

Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate orasul Tismana si localitatea Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave "gora" si "jil", romaneste: "munte" si "Jiu")

Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni.

Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39' longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estica.

Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu.

Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate.

Cadrul natural include 3 mari unitati fizico - geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu altitudini ce depasesc frecvent 2.000 m (altitudine maxima : 2.519 , varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene); Subcarpatii Getici, situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri, mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran si depresiuni: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare; dealurile colinare situate in partea sudica, apartinand Podisului Getic.

Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti: Sadu , Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. de pe o suprafata de peste 10 mii mp. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Numeroase lacuri naturale: Calcescu, Slaveiu , Mija si antropice: Cerna, Ceauru.

Clima temperat-continentala de deal, cu 190 de zile fara inghet, cu temperaturi medii anuale de 10,2°C, in depresiuni, 6°C in zona dealurilor inalte, 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti; precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S, in lunca Jiului, 753 mm in depresiuni, 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1.200 mm pe culmile montane; vanturi predominante dinspre N, S si V .

Flora si fauna judetului este variata. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic si balcano-dacic. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m, constand in paduri de cer si garnita, fag si gorun.

In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul, Hedera helix, curpenul de padure.

Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul salbatic, ghimpele. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru, iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu, iarba vantului, iar pe calcare pajisti de stancarie. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang, fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu.

Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb, cerb lopatar, colonizat in bazinul Tismanei, caprior, mistret, urs, jder, cocos de munte, veverita, ras, pisica salbatica, alunar, vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa de uscat. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra, alaturi de care traieste endemismul carpatic.

Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. Astfel, la contactul culoarului depresionar cu muntii, ocupatia principala este cresterea animalelor, cultura pomilor fructiferi, a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, a vitei de vie, iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu, Turceni si microcentralele de pe raul Gilort, Susita Seaca.

In centrele urbane, in functie de structura lor economica, populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In municipiul Tg-Jiu, in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile, lucreaza un numar mare de salariati.

Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala, 13 societati comerciale cu capital de stat, 7 societati cu capital mixt, de stat si privat, 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307, din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente, iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale.

Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice, de la cel primar, cuprinzand agricultura, industria extractiva, cel secundar, cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar, incluzand serviciile si turismul.