În acest an se împlinesc 520 de ani de la prima atestare documentară a satului Rădineşti din comuna Dănciuleşti, singura localitate cu acest nume din România. El se află printre satele menţionate de timpuriu în documentele de cancelarie ale Ţării Româneşti.

Prima atestare documentară a satului Rădineşti s-a produs la 4 iulie 1489 în timpul domniei lui Vlad Călugărul (1482-1495) care întăreşte stăpânirea lui „Bucşa” peste „o treime din moşia Rădineşti”, pe care acesta a cumpărat-o de la „Şerbu” cu „300 aspri”. Acelaşi act întăreşte stăpânirea lui Bucşa şi a fratelui său Dan cu fiii săi peste moşia Creţeşti.
Satele vecine Rădineştiului situate, ca şi acesta, pe valea pârâului Plosca, au fost menţionate în documente ulterior. Astfel, satul Piscoiu la anul 1531, Hălăngeşti la 1595, Zeicoi la 1572, iar satul Obârşia este menţionat la 1633.
Satul Rădineşti era un sat de ţărani moşneni, proprietari în devălmăşie (în indiviziune n. n.) ai pământului arabil, păşunilor şi pădurilor. Au fot elaborate numeroase studii referitoare la moşneni, Gorjul fiind cunoscut ca un judeţ moşnenesc prin excelenţă. În acest sens se exprimă atât Nicolae Iorga cât şi istorici contemporani, precum prof. univ. dr. Dinică Ciobotea de la Universitatea din Craiova care a elaborat recent o Istorie a moşnenilor.

Continuarea in Ziarul Vertical