PDF Imprimare Email

TURISMUL IN JUDETUL GORJ

 

In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu, subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti, iar din 10 decembrie 1971, Oficiul Judetean de Turism Gorj, care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui.

In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri, restaurant, braserie si bar, care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I, devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului, iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie.

Tot in aceeaşi perioada a fost construit Hotel Parc, un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi, vis-à-vis de sediul Prefecturii), avand 90 de locuri de cazare, bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi.

In anii '80 a fost construit Hotel-Sport, dispunand de 70 de locuri de cazare, 60 de alimentatie publica, bar, sala de conferinte si vestiare pentru sportivi.

 

Baile SaceluBaile Sacelu

Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita, continand iod, stontiu, litiu, brom, fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), afectiuni reumatismale inflamatorii, articulare, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice, afectiunile tubului digestiv, hepatobiliare si ale cailor urinare.

Statiunea dispune de o baza moderna de tratament, avand o capacitate de 380 de locuri, cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala, inpachetari cu namol, electro terapie, bai galvanice, dus subacvat, aerosoli, sali gimnastica medicala.

In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica "Sacelata", cu hotel, restaurant, cantina.


Complexul Lainici

Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele, 15 locuri-1 stea, (in vila), 22 locuri-1stea (casute camping), spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri, un salon categoria a II-a cu 40 de locuri, o terasa acoperita cu 25 de locuri s.a. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare.

 

Tismana

Zona, cu un peisaj deosebit, strbatuta de raul cu acelasi nume, in apropiere aflandu-se manastirea Tismana, pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica "Tismana", care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica.

 

Valea-Mare

Complexul de la Valea Mare, situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna, dispune de doua cabane, sase casute, camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe.

 

Statiunea montana turistica Ranca

Situata la 1500 metri altitudine, unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare, un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa neacoperita si un bar cu 40 de locuri, precum si cabana "Ciuperca", cu o capacitate de 20 de locuri, care a fost modernizata. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici, alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii.

Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. Creatorul scolii moderne de sculptura, genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare, opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit, Masa festiva cu 6 scaune, Poarta sarutului, Aleea scaunelor, 30 de scaune din piatra. Fapt mai putin cunoscut, in curtea casei Barbu Ganescu, ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul, Brancusi a creat "gradina cu pietre". Dupa 1938, preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior, artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei, proiectul de la Tg- Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa.

 

Monumente ale naturii si rezervaţii naturale

La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring, Godeanu si Cernei, locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze.

Numeroase pesteri si chei, paduri cu raritati si plante endemice, sunt locuri in care turistii revin, atrasi de acest pitoresc colt de tara. Datorita interesului lor stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii.

Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic, strabatand muntii Godeanu si Mehedinti, la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Se remarca prin importante fenomene carstice, dintre care se retin: Culmea Geanturilor Cernei, sectorul Ciucevelor, Rezervatia Fauna Craiova, Cheile Corcoavei, Muntele Piatra Closanilor.

Cheile Corcoavei, situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane, sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. Desi au o lungime de doar 200 de metri, sunt extrem de interesante, prin multimea de forme pe care le cuprind. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri, cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii.

Cheile Sohodolului, formate de raul cu acelasi nume, sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii, fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor, a cascadelor colorate, care cad din versanti numai in perioadele cu ploi, precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata, „Inelul".

Cheile Oltetului, impresionante prin salbaticia si ingustimea lor, sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. Pe malul stang al raului, la intratrea in chei, se afla Pestera Polovragi, situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. "Culoarul Stalpului", "Culoarul Liliecilor", "Sectorul Ogiva' abunda in formatiuni carstice.

Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice, fie stiintifice, fie monumente ale naturii. Astfel, Peştera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. O rezervatie speologica de 10,2 hectare se gaseste in comuna Pades. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Peştera Gura Plaiului, interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi, aflat in numar extraordinar de mare. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Peşterii de la Closani, declarata rezervatie stiintifica, unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18,75 hectare), continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna, precum si importante orizonturi de culturi paleolitice.

Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta, in majoritate paduri batrane, cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251,9 ha.) si Dumbrava Tismanei, Padurile Rachiteaua (1200 ha.) si Chitu-Bratcu (1319 ha.), precum si padurea Botorogi, de langa Tg-Jiu.

La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica, dintre care 7 hoteluri, 1 motel, 4 cabane turistice, 2 campinguri, 2 vile turistice.

Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri, repartizate astfel: 839 in hoteluri, 50 in hanuri si moteluri, 134 in cabane turistice, 20 in campinguri, 68 in vile turistice.

Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409,6 mii locuri-zi, majoritatea in hoteluri (70,7%).

Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46,4 mii persoane, cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73,5%), urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7,5%) si vile turistice (4%).

Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%), acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74,1% si cabanele turistice 7,7%.

Numarul innoptarilor a fost de 103,2 mii, dintre care 78,1 mii in hoteluri; 2,4 mii in hanuri in moteluri; 5,2 mii in cabane turistice. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98,8 mii.